După 28 de ani de la schimbarea regimului, românii din Transilvania manifestă o deschidere mai mare faţă de maghiari şi faţă de alte minorităţi decât înainte, a declarat recent, la Târgu Mureş, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România. La o conferinţă organizată anual pe tema minorităţilor naţionale de Fundaţia Bernády György, din Târgu Mureş, şi al cărei subiect central din acest an a fost Anul Centenar al Marii Uniri, Hunor Kelemen a declarat: „Nu cred că problemele României vor fi soluţionate pur şi simplu prin creştere economică sau prin modernizare, deoarece fără o viziune de viitor şi un dialog sincer nu se poate obţine o dezvoltare”, se arată în comunicatul UDMR, care îl citează pe Hunor Kelemen.
Preşedintele UDMR a subliniat: „În România nu există un plan pe termen lung, iar autorităţile de la Bucureşti nu au un proiect nici pentru reglementarea relaţiilor româno-maghiare. Nu are un suport real afirmaţia diplomaţiei de la Bucureşti, potrivit căreia protejarea minorităţilor în România este exemplară. Aceasta va fi adevărată numai dacă comunităţile minorităţilor naţionale vor susţine acest lucru. Dacă este adevărată afirmaţia diplomaţiei româneşti, atunci de ce este obstrucţionată iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack, de ce vor să lichideze o şcoală cu predare în limba maghiară?”, s-a întrebat Hunor Kelemen, referindu-se la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş.
Referitor la aşteptările din 2018, liderul UDMR a spus: Maghiarii din România doresc să îşi menţină identitatea şi vor să trăiască ca o comunitate puternică pe pământul lor natal şi după 100 de ani de la anexarea lor la România. Însă, pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare soluţii instituţionalizate, pe termen lung, pe care UDMR vrea să le obţină prin mijloace parlamentare.
Preşedintele UDMR a amintit şi rezultatele unui amplu sondaj de opinie, care a fost realizat la solicitarea acestei formaţiuni politice. Potrivit sondajului, românii care trăiesc pe teritoriul Transilvaniei, azi, sunt mai deschişi faţă de maghiari şi faţă de alte minorităţi naţionale, însă în cazul politicienilor transilvăneni situaţia este neschimbată, ei în continuare nu au curajul să acţioneze, să facă schimbări, dacă vine vorba despre lărgirea drepturilor comunităţii maghiare. Diferitele forme ale autonomiei sunt respinse în unanimitate de români, indiferent de regiune, a adăugat Hunor Kelemen.
Preşedintele UDMR a mai arătat că, în România, legile nu sunt respectate, în cele mai multe cazuri, drepturile obţinute de maghiari sunt retrase, iar promovarea acestor drepturi este obstrucţionată. Din acest punct de vedere Hunor Kelemen a constat azi un regres în comparaţie cu perioada de dinaintea aderării României la UE, în 2007.
Referitor la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, de cealaltă parte se afirmă că vina pentru desfiinţarea şcolii maghiare din Târgu Mureş le revine liderilor locali ai UDMR, care – mizând, probabil, pe relaţiile cu aleşii români – au înfiinţat ilegal Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. În acest caz se dă ca exemplu faptul că fostul insepctor şcolar general de Mureş, de naţionalitate română, şi-a pierdut funcţia, prin pensionare, şi este urmărit penal, la fel ca şi alţi presupuşi vinovaţi pentru abuzurile făcute.
De asemenea, se incriminează lipsa de sinceritate a liderilor UDMR care vorbesc de „naţionalizare” sau „renaţionalizare”, mai ales în cazul Colegiului Secuiesc Mikó, din Sfântu Gheorghe, în care ar fi vorba, de fapt, de aducerea clădirii, prin sentinţă judecătorească, în proprietatea oraşului Sfântu Gheorghe, ceea ce a adus economii serioase la bugetul local. Se menţionează că municipiul covăsnean plătea înainte sume importante Bisericii Reformate pentru chiria clădirii, fonduri care acum ar putea fi folosiţi pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor.
SemnatL Székely István
Foto:Facebook