-Interviu cu preşedintele Asociaţiei Părinţilor Maghiari din Târgu Mures, Csengele Csiky-
Ne-am adresat preşedintelui Asociaţiei Părinţilor Maghiari din Târgu Mureş, Csengele Csiky, tocmai de Ziua Copiilor, pentru a o întreba, printre altele, ce program a pregătit asociaţia pentru această zi?
“Noi, Asociaţia Părinţilor Maghiari din Târgu Mureş, nu suntem încă în situaţia în care să putem să organizăm programe dedicate Zilei Copiilor, însă participăm la evenimentele organizate de diferite instituţii şcolare şi comunităţi ale părinţilor. Participăm şi susţinem acele programele în care suntem şi noi implicaţi, şi purtăm discuţii cu părinţii. Tocmai cu o zi în urmă, la şedinţa asociaţiei noastre, am subliniat că anul viitor şi noi trebuie să organizăm o amplă acţiune pentru copiii noştri, la nivelul asociaţiei sau distribuită pe segmente, în cadrul comunităţii, în funcţie de dorinţele şi nevoile acestei comunităţi”, ne-a informat Csengele Csiky.
La întrebarea, prin ce se va concretiza acordul încheiat, în data de 30 martie a acestui an, între Asociaţia Părinţilor Maghiari din Slovacia şi Asociaţia Părinţilor Maghiari din Târgu Mureș, şi care sunt aspectele şi problemele comune ale celor două asociaţii, preşedintele asociaţiei din Târgu Mureş a precizat:
“În pofida faptului că noi, părinţii maghiari din Transilvania, suntem, din punct de vedere numeric, mai mulţi, în comparaţie cu părinţii maghiari din Slovacia, ei există ca asociaţie de 27 de ani, funcţionează ca o organizaţie – şi încă minunat -, iar noi abia acum suntem pe punctul de a pune în mişcarea organizaţia noastră. Ordinea s-a inversat puţin, deoarece noi suntem fraţii cei mari, iar ei sunt fraţii noştri mai mici, şi, totuşi, ei ne ajută pentru ca şi noi să putem construi un sistem funcţional, la nivelul comunităţii noastre. Pe de altă parte, similitudinea între sistemele noastre de învăţământ este incredibilă. Şi ei reuşesc cu greu – ca şi noi – să aducă schimbări în ansamblul structurii sistemului de învăţământ, nu numai în cadrul sisemului de învăţământ pentru minorităţi. În general, şi ei se confruntă cu aceleaşi probleme ca noi. La ei, guvernul slovac a luat deja măsurile cardinale, prin care a încercat să limiteze drastic învăţământul în limba maghiară din Slovacia. Tocmai aceste măsuri au reprezentat punctul culminant, când părinţii şi-au propus înfiinţarea unei asociaţii pentru apărarea propriului învăţământ. La noi, îngrădirea învăţământului cu predare în limba maghiară abia acum se face simţită şi abia acum au început părinţii să se ridice, sub efectul unei presiuni externe. Adevărul este că orice acţiune are şi o reacţiune, iar în domeniul învăţământului probelemele sunt similare, mai cu seamă din punctul de vedere al educaţiei în limba statului. Maghiarii din Slovacia se confruntă cu aceleaşi probleme în domeniul predării şi învăţării în limba slovacă ca şi noi, maghiarii de aici, în ceea ce priveşte învăţământul din România. Şi la noi, intenţia este ca limba română să fie predată copiilor noştri, ca limbă maternă, după metoda de învăţământ practicată în urmă cu 40 de ani, când au învăţat părinţii noştrii, ceea ce acum nu va funcţiona. Aceată situaţie nu funcţionează, deoarece va conduce, pe de o parte, la asimilare, mai exact părinţii care consideră că este important să cunoşti limba statului, îi vor înscrie chiar de la început pe copii în grădiniţele, în clasele sau şcolile cu predare în limba statului, iar părinţii care aleg învăţământul în limba maternă, copiii lor vor lupta cu însuşirea limbii române, iar dacă nu vor reuşi şi nu se vor descura aici, acasă, cu siguranţă, vor emigra din ţară. Copiii maghiari învaţă mult mai repede limba engleză, germană sau oricare altă limbă străină, decât limba română, deoarecea acestea sunt predate ca limbi străine, ceea ce nu reprezintă pentru ei o povară în plus. Aşadar, sunt incredibil de multe similitudini, care se suprapun perfect între problemele maghiarilor din cele doă ţări, iar asociaţia părinţilor din Slovacia ne poate ajuta prin transferarea experienţei lor, acumulate timp de 27 de ani, precum şi a soluţiilor privind reglementarea situaţiei, ceea ce este un avantaj major pentru noi. Un alt aspect este acela că putem să adoptăm o poziţie la diferite foruri internaţionale. De exemplu, am luat legătura, recent, cu Asociaţia Părinţilor Maghiari din Transcarpatia şi astfel, prin relaţii transfrontaliere, avem posibilitatea să reprezentăm interesele copiilor noştri la nivel internaţional, ceea ce este o imensă posibilitate, cu alte cuvinte, trăim clipe istorice, deoarece aşa ceva nu s-a mai întâmplat până acum”.
După cum se ştie ministrul român al învăţământului şi liderii coaliţiei guvernamentale s-au consultat nu demult şi au ajuns la concluzia că Legea învăţământului în vigoare crează posibilitatea pentru reînfiinţarea, prin ordin ministerial, a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. În acest context, l-am întrebat pe preşedintele Asociaţiei Părinţilor Maghiari din Târgu Mureş, dacă are convingerea că din septembrie va funcţiona acest gimnaziu, şi dacă un ordin ministerial poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ?
“Referitor la ordinul ministerial, încă nu s-a finalizat modificarea legii învăţământului, care va permite acest lucru. În principiu, din septembrie şcoala poate funcţiona, dar practic cum va fi fezabilă – este o altă chestiune. Ordinul ministerial poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ şi dacă poate fi atacat, atunci sigur va fi atacat de opoziţie, care şi-a anunţat deja intenţia în acest sens. Practic, singurul lucru cert, pe baza căruia se poate face ceva, şi trebuie acţionat în acest sens, este înfiinţarea şcolii la nivel local, iar pentru aceasta pregătirile trebuie începute chiar de-acum pentru ca la toamnă, când va fi locul şi timpul, instituţiile abilitate să depună documentele necesare”.
Comisia de Guvernare a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei s-a reunite recent la Băile Bálványos, iar tema discuţiilor a fost situaţia maghiarilor din Transilvania. Am întrebat-o pe Csengele Csiky, în ce măsură contribuie întâlnirile la asemenena nivel la rezolvarea problemelor maghiarilor din Transilvania?
“Întotdeauna trebuie să avem în vedere latura practică a lucrurilor. Este foarte important că se discută tot mai intens despre aceste chestiuni, la cele mai înalte niveluri, la diferite foruri şi în diferite forme. Indiscutabil că stimulii apolitici, veniţi de sus, vor ajunge la oamenii simpli – în cel mai pozitiv sens vorbind despre ei –, care vor înţelege în final că este nevoie de o schimbare majoră a mentalităţii, care, în definitiv, îi va încuraja la acţiuni. Aceşti stimuli ar trebuie să vină din interior, de jos, ar trebui să se nască din noi, după care să se dezvolte. Dacă aceşti stimuli ar veni din interior, iar schimbarea mentalităţii ar avea loc la nivel local, atunci nici nu ar fi nevoie de aceste foruri internaţionale. Din păcate, este nevoie de acestea, deoarece aceşti stimuli pot fi activaţi acum în mod artificial, doar de sus. În acest moment nu manifestăm prea multe speranţe faţă de asemenea întâlniri, deoarece acestea sunt procese îndelungate, nu se rezolvă de la o zi la alta, foarte mult timp trebuie să treacă până când ajunge la conştiinţa omului şi pentru ca ei să acţioneze din propria lor iniţiativă sau în cadrul unei comunităţi. Într-adevăr, aceste întâlniri la nivel înalt ne dau speranţe şi motive pe termen lung, şi cred că de toate acestea vor beneficia copiii noştrii, însă pentru aceasta noi trebuie deja să acţionăm. Este foarte bine, foarte simpatic că azi, în această direcţie, sunt tot mai multe mişcări la nivelul societăţii civile. Marea majoritate a categoriilor de intelectuali maghiari a emigrat în anii 1980, 1990, iar acum se dezvoltă acea generaţie a intelecutalilor care începe să prindă aripi, care începe acum să se consolideze şi să fie categoria de conducător a comunităţii locale, ceea ce este foarte important. La fel de încurajator este şi faptul că oamenii au început să fie receptivi la toate acţiunile noastre”.
În încheiere, preşedintele Asociaţiei Părinţilor Maghiari din Târgu Mureș ne-a spus că una din cele mai importante scopuri ale asociaţiei îl reprezintă “statibilizarea coabitării”.
“Coabitarea este inevitabilă, putem să ne condamnăm, să ne denigrăm, dar adevărul este că noi suntem aici, suntem împreună şi convieţuim bine împreună. Asociaţia noastră a înaintat săptămâna trecută un proiect, care a fost lansat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României. Noi, de altfel, am avut în vedere un asemenea proiect, şi tocmai de aceea ne-am folosit imediat de această posibilitate, oferită de DRI. Minimalizarea conflictelor interetnice este foarte importantă pentru noi. Aceste conflicte pot fi rezolvate mai ales în instituţiile şcolare mixte, dacă părinţii cunosc metodologia procesului de învăţământ, prevederile legale, deoarece în prezent pentru ei nimic nu este clar. Tocmai din aceste considerente dorim să realizăm o traducere oficială a metodologiei învăţării şi a acelor articole din Legea învăţământului, aflată în vigoare, care se referă la învăţământul minorităţilor naţionale. Această lucrare va fi accesibilă şi pe internet, iar despre punctele cardinale vom edita, sub formă tipărită, un caiet, pe care îl vom distribui în comunităţile maghiare locale. În afară de această acţiune, vom demara efectiv o campanie în locurile strategice, cum ar fi oraşele Timişoara, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Zalău, unde vom prezenta prevederile legale privind învăţământul şi, dacă va fi nevoie, vom merge în aceste localităţi de mai multe ori, pentru a analiza mai profund acestea, împreună cu părinţii, deoarece în condiţiile în care pentru ei legile sunt clare, aproximativ 70% din probleme se vor rezolva de la sine. Din datele sondajelor realizate de noi până în prezent am ajuns la concluzia că cele mai multe probleme se ivesc din cauza necunoaşterii legilor. Una din părţi înţelege despre ce este vorba, doarece este scrisă în limba sa maternă, iar cealaltă latură habar nu are că există aşa ceva. Prin această acţiune vom încerca să asigurăm pentru copiii noştri un spaţiu mai dezvoltat sub toate aspectele. Necunoaşterea prevederilor legale nu ne scuteşte de respectarea legii. Azi, indiferent de care instituţii şcolare maghiare este vorba, dacă minoritatea maghiară are o problemă, strigăm imediat că suntem discriminaţi şi poate că nici nu suntem discriminaţi şi este vorba doar despre o modicare a legii despre care ei nu ştiu şi, în consecinţă, nu înţeleg ce se întâmplă”.
Menţionăm că maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari, reprezentând 6,1% din populația țării.
De asemenea, maghiarii din Slovacia constituie cea mai importantă minoritate etnică a Slovaciei. La recensământul din 2011 au fost înregistrate 458.467 de persoane de etnie maghiară (8,5% din totalul populației), în timp ce 508.714 de persoane (9,4% din populație) au declarat maghiara ca limbă maternă.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Agenţia Focus, la solicitarea ziarului Új Szó, din Slovacia, în octombrie 2017, printre chestiunile specifice minorităţii maghiare – învăţământ, cultură şi drepturile minorităţilor – 16% din cei intervievaţi au răspuns că cea mai mare problemă cu care se confruntă o reprezintă învăţământul în limba maternă.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:itthon.transindex.ro