În cadrul unui turneu de studii, numit #MintaTour, 26 de membri ai Organizaţiei de Tineret MINTA (MODEL) a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), au pornit la drum pe 29 mai cu scopul de explora, timp de o săptămână, provinciile autonome şi regiunile bilingve din Europa Occidentală, şi pentru a arunca o privire asupra activităţii desfăşurate de Parlamentul European, cu sediul la Strasbourg. Echipa, din care a făcut parte câte un reprezentat al fiecări regiuni din Transilvania, a ajuns în opt ţări în care a avut posibilitatea de a analiza relaţiilor interetnice. Data plecării echipei nu a fost stabilită întâmplător pentru 29 mai, deoarece prima oprire a echipei a fost la European Youth Event (EYE-2018 -Evenimentul tineretului european), găzduit de Strasbourg, unde membrii MINTA au făcut un schimb de experienţă cu reprezentanţii tineretului.
Plecând de la evenimentul paneuropean, tinerii s-au îndreptat spre Elveţia, unde au avut ocazia de a vedea cum trăieşte şi munceşte populaţia Elveţiei, care este considerată ţară-model şi la nivel european.
După Elveţia, echipa MINTA s-a îndreptat spre micul principat Liechtenstein, unde a avut ocazia să vadă că şi un stat cu un teritoriu atât de mic, închis între munţi, poate să fie puternic din punct de vedere economic şi este capabil de autoadministrare, fără nici un obstacol mai deosebit.
După Liechtenstein a urmat provincia autonomă Tirolul de Sud, unde populaţia vorbitoare de limbă germană, care trăieşte compact, într-un spaţiu care aparţine Italiei, se bucură de o largă autonomie şi aproape că nici nu aduce aminte că nu mai aparţine Austriei. Regiunea tiroleză, în care sunt păstrate puternic tradiţiile austriece, practic nu se deosebeşte cu nimic de provinciile din nordul şi din estul Italiei, care aparţin Austriei şi care poartă acelaşi nume. Se deosebesc eventual prin faptul că, pe lângă limba germană, este folosită, ca a doua limbă, limba italiană. Unii din echipa MINTA au luat act cu surprindere că de fapt nu se află în Austria, şi asta în condiţiile în care aici limba germană este nu doar a doua limbă în care sunt înscripţionate numele localităţilor, indicatoarele de circulaţie rutieră, denumirile firmelor, ci este prima limbă. Mai mult de atât, în unele locuri denumirile sunt inscripţionate exclusiv în limba germană.
După această provincie autonomă a urmat Slovenia, unde, desi comunităţile italiene şi maghiare care trăiesc pe teritoriul ţării nu au autonomie teritorială, conducătorii statului abordează chestiunea privind minorităţile cu multă atenţie şi cu o sensibilitate incredibilă pentru ca ţara să fie considerată a tuturor. Pe malul Mării Adriatice, lângă graniţa cu Italia, numele fiecărei aşezări este menţionată şi folosită în ambele limbi, ceea ce creează un sentiment plăcut în maghiarul din Transilvania. Aici instanţele de contengios administrativ nu sunt preocupate de procentul minorităţilor, ci, pur şi simplu, de bun simţ, denumirile respectivelor localităţi sunt înscripţionate şi în limbile minorităţilor chiar, dacă aceste minorităţi, doar în amintirea lor, se mai simt italieni.
Situaţia a fost similară şi la Triest, unde informaţiile de interes public sunt înscripţionate şi în limba locuitorilor sloveni chiar dacă numărul lor abia se poate exprima în procente. Acest teritoriu şi-a schimbat gazda de mai multe ori după primul război mondial, însă conflictele interetnice nu au fost aţâţate în mod artificial. Ei şi-au dat seama de posibilităţile oferite de relaţia de colaborare, astfel că au creat o mică regiune care funcţionează în armonie pentru fiecare minoritate naţională care trăieşte aici.
Echipa MINTA a constatat o situaţie similară şi în Moravia, unde trăieşte o comunitate maghiară cu un număr de locuitori foarte mic, dar care are, poate, cea mai echilibrată situaţie din toate minorităţile naţionale maghiare din Bazinul Carpatic. Maghiarii din Moravia, cu toate că sunt într-un număr foarte mic, pot folosi liber limba lor maternă la toate nivelurile administraţiei publice. De asemenea, au reprezentanţi în Partlamentul sloven, ceea ce este garantat de lege, altminteri le-ar fi foarte greu să acceadă în Parlamentul sloven, care are doar 90 de deputaţi.
Sursa:erdely.ma
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:Erdély.ma