Din cauza creşterii drastice a cererii, în curând lumea se va confrunta cu o lipsă de nisip şi nu este exclus să rămână fără această resursă naturală, susţin experţii.
Nisipul este o resursă de bază a societăţii moderne, spune specialistul Institutului german pentru cercetarea diversităţii biologice, Aurora Torres, care anul trecut a publicat un studiu în revista ştiinţifică Science depre consecinţele extracţiei nisipului. Potrivit specialistului, organizaţiile internaţionale, printre care şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), atrag atenţia asupra efectelor expoloatărilor de nisip asupra omului şi mediului.
Nisipul este a doua cea mai importantă materie primă
În ultimii ani, la nivel mondial după apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia din grupurile de mediu ale ONU a explicat că în ultimii 20 de ani cererea de nisip a crescut de trei ori. Potrivit raportului realizat de Peduzzi pentru ONU, în 2014, întreaga omenire foloseşte anual 50 de miliarde de tone de nisip. În industria construcţiilor este folosită anual o cantitate de beton – principala componentă a betonului fiind nisipul – din care ar putea fi construit un zid de 27 de metri înalt şi de 27 de metri lăţime în jurul ecuatorului.
Ţările din deşert importă nisip
Luând în calcul deşerturile lumii, am putea crede că avem mai mult nisip decât suficient. Problema este, însă, că nisipul din deşert nu este bun pentru prepararea betonului. Nisipul din deşert este modelat de vânt, este prea neted pentru a fi bun în construcţie, ceea ce înseamnă că nu poate fi folosit la marile investiţii din Dubai sau din Abu Dhabi.
La construirea celui mai înalt zgârie-nori din lume de 828 de metri înălţime, Burj Khalifa din Dubai, au fost folosiţi 330 de mii de metri cubi de beton, iar o mare parte a nisipului a fost importată din Australia.
Excavatoarele plutitoare care extrag cantităţi extrem de mari de nisip de pe fundul mărilor, din albiile lacurilor şi râurilor produc pagube ireversibile ecosistemului. Din cauza acţiunilor necugetate ale omului albiile râurilor se scufundă, linia râurilor se desprinde, vegetaţia oceanelor se distruge, dispar insule întregi şi ecosistemele care au un rol de apărare împotriva furtunii şi a tsunamilor. Teritoriul Indoneziei, de exemplu, se micşorează tot mai mult din cauza extracţiei de nisip, iar ştrandurile din Insulele Canare există datorită nisipului importat din Sahara Occidentală.
Mafia nisipului, în India
Potrivit datelor statistice, Statele Unite ale Americii rămân cel mai mare exportator de nisip din lume, în timp ce Singapore, renumită pentru centrele comerciale de lux şi clădirile zgârie-nori, este cel mai mare importator de nisip. Multe ţări, mai ales cele din Asia de Sud-Est, au interzis exportul de nisip, însă comerţul nu a încetat şi această materie primă se vinde la negru. În India, de exemplu, mafia nisipului este cea mai nemiloasă organizaţie criminală care exploatează ilegal nisipul în întreaga ţară.
În prezent, cercetătorii depun eforturi pentru identificarea unui material alternativ pentru înlocuirea nisipului. Eforturile depuse pentru refolosirea materialelor de contrucţii şi pentru descopreirea unei metode pentru folosirea nisipului din deşert în construcţii sunt promiţătoare. Însă, problema este complexă şi relativ nouă. Identificarea unui material pentru înlocuirea nisipului este o sarcină grea, deoarece nisipul este un material special.
Sursa:hirado.hu
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto:Hirado.hu