Autorităţile de la Bucureşti susţin că nu a fost încheiat niciun acord pentru implementarea programului
Programul de dezvoltare economică a Câmpiei Mureşului a devenit subiect de dispută în viaţa politică din România. Cu toate că împotriva proiectului economic, finanţat de Guvernul Ungariei, autorităţile de la Bucureşti nu au adoptat o poziţie oficială, au apărut deja „unele nelămuri”, care se agaţă de faptul că deşi în Ungaria a fost instituită o legislaţie care controlează şi limitează draconic activitatea ONG-urilor cu finanţare străină, politica dusă în Transilvania ar fi opusă acestor principii. De asemenea, se afirmă că proiectul ar fi concretizarea unui plan al Guvernului ungar de achiziţionare de terenuri în Transilvania, aşa cum a fost dezvăluit de către un oficial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti (József Andor Szabó, ataşat pe probleme de agricultură al Ambasadei), în anul 2014, pe care românii nu îl pot accesa decât în proporţie de 8-10% din cauza modului în care este prezentat (exclusiv în limba maghiară) sau doar de către persoane de naţionalitate română sus-puse. Acestora li s-ar acorda subvenţii în scopul ascuns al „netezirii” căilor de aplicare a programului.
Potrivit informaţiilor ziarului ungar Magyar Idők, îÎn cadrul programului lansat prin finanţarea Guvernului de la Budapesta, peste 400 fermieri şi întreprinzători din Transilvania, care îşi desfăşoară activitatea în Câmpia Mureşului, au obţinut finanţări pentru achiziţionarea unor utilaje agricole şi a unor mijloace necesare pentru modernizarea fermelor proprii. După cum se ştie, programul a fost lansat anul trecut, după modelul din Voievodina, iar contractele pentru finanţări au fost semnate în luna februarie a acestui an. Solicitanţii pot opta pentru o finanţare în valoare de cel mult 15 mii de euro de gospodărie. Seriozitatea pregătirilor pentru aplicarea Programului, derulat de Fundaţia Pro Economica, rezultă din faptul că din cele 526 de proiecte 521 au fost acceptate, printre care şi proiectul înaintat de preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga. Proiectul câştigat de Vasile Gliga, în valoare de 12 mii de euro este, totodată, şi o infirmare a acuzaţiei potrivit căreia programul are un scop ascuns de natură etnică. Cazul lui Gliga a fost dat publicităţii de portalul G4media, din Bucureşti, după care portalul amintit a adresat câteva întrebări şi fundaţiei şi Ministerului român de Externe.
La întrebarea adresată de ziarul ungar Magyar Idők, preşedintele executiv al Fundaţiei Pro Economica, Mónika Kozma, a precizat că subiectul a intrat pe ordinea de zi ca parte a luptei între partidele de guvernământ şi opoziţie.
Portalul G4media a evidenţiat că politicianul din judeţul Mureş este primul funcţionar social-democrat care obţine o finanţare din partea statului ungar. Acest lucru este interesant în contextul în care partidul de guvernământ de la Bucureşti respinge permanent imixtiunea altor ţări în problemele României, chiar şi de natură economică.
Portalul G4media consideră că în privinţa programului, finanţat de statul ungar, există îngrijorări şi în privința respectării legislaţiei României și a celei europene, privind finanţările de stat. De exemplu, dacă persoanele care nu înţeleg limba maghiară nu vor avea acces la informaţii pe site-ul Fundaţiei Pro Economica. Mónika Kozma a motivat această situaţie, care ridică îngrijorări, prin lipsa de timp şi de personal, şi a menţionat că site-ul este îmbunătăţit permanent. “Probleme similare nu pot apărea în cazul programului de dezvoltare economică care va fi lansat din această toamnă şi în Ţinutul Secuiesc”, a subliniat Mónika Kozma.
În etapa de pregătire a Programului de dezvoltare economică a Câmpiei Mureşului, Fundaţia Pro Economica, care a lansat şi a derulat acest program, a avut consultări tot timpul cu Consiliul Concurenţei şi cu Consiliul pentru Combaterea Discriminării, această iniţiativă fiind discutată şi la negocierile purtate la nivel diplomatic. După întâlnirea celor doi miniştri de externe, Péter Szijjártó şi Teodor Meleşcanu, din august 2017, mai mulţi membri ai Guvernului român s-au exprimat pozitiv faţă de intenţia Guvernului de la Budapesta de a lansa un program de dezvoltare economică în Transilvania, după lansarea programelor similare în Voievodina şi Transcarpatia. Valurile politicii interne din România au erodat în oarecare măsură această situaţie. La întrebarea portalului G4media, Ministerul român de Externe a recunoscut că nu au fost încălcate directivele UE privind piaţa internă, dar a precizat că între cele două ţări nu a fost încheiat un acord pentru derularea acestui program.
Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, partea română a propus de mai multe ori Guvernului ungar ca acest proiect să fie derulat doar prin implicarea autorităţilor de la Bucureşti, într-un mod „transparent şi nediscriminatoriu” şi cu respectarea legilor UE privind piaţa internă.
„Am atras atenţia autorităţilor ungare că acest ajutor economic depăşeşte acea modalitate preferenţială, când un stat acordă ajutor unor minorităţi naţionale care trăiesc pe teritoriul altui stat. Astfel că măsuri similare pot fi luate numai cu acordul părţii române, excluzând discrminarea etnică”, se arată în comunicatul Ministerului român de Externe.
La rândul său, Consiliul Concurenţei a precizat că, pe baza informaţiilor publicate pe site-ul fundaţiei care s-a angajat pentru derularea acestui program, se poate constata că programul a fost aplicat prin respectarea reglementărilor ajutoarelor mici (de minimis) stipulat de UE.
Sursa: Magyar Idők
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:Magyar Idők