La alegerile europarlamentare din această primăvară pot vota şi maghiarii care nu au domiciliu în Ungaria, respectiv şi cetăţenii ungari care trăiesc în afara Uniunii Europene. Această posibilitate a fost decisă de Parlamentul Ungariei încă anul trecut, la propunerea vicepremierului Zsolt Semjén. Ceea ce înseamnă că la alegerile europarlamentare din acest an pot vota mai mulţi maghiari în comparaţie cu alegerile de acum patru ani, cu toate că această creştere va fi cu siguranţă nesemnificativă în raport cu cei opt milioane de alegători maghiari.
Modificarea adoptată de Legislativul de la Budapesta va avea un efect asupra maghiarilor din Voivodina, Transcarpatia, Australia, Canada, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi din ţările care nu sunt membre ale UE, dar care au paşaport ungar. Aceştia trebuie să îşi înregistreze în prealabil datele personale pentru ca la alegerile europarlamentare din luna mai să pot vota prin corespondenţă. Potrivit site-lui Biroului Electoral Naţional din Ungaria, în Voivodina s-au înregistrat deja 56 de mii de maghiari, în SUA 1.401, în Canada 1.087, în Marea Britanie 877, în Elveţia 892, iar în Australia – 719. Dat fiind faptu că în Ucraina este interzisă deţinerea dublei cetăţenii, din această ţară nu s-a înregistrat nici un maghiar, dar se ştie că în Transcarpatia zeci de mii de maghiari au paşaport ungar. Dacă cineva vrea să voteze, trebuie să se adreseze Biroului Electoral Naţional.
Modificarea Legii electorale din Ungaria este favorabilă partidelor de guvernământ, deoarece, potrivit datelor referitoare la alegerile anterioare, majoritatea covârşitoare a voturilor venite din străinătate au fost obţinută de FIDESZ.
Din punctul de vedere al opoziţiei, maghiarii care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie se vor afla într-o situaţie aparte, deoarece după 29 martie, din cauza Brexit-ului, ei vor fi cetăţeni ungari aflaţi în afara Uniunii Europene.
Alegerile europarlamentare din acest an vor avea loc pe parcursul a mai multor zile, în ţările membre ale UE, dar din cauză că în Ungaria aceste alegeri pot fi organizate doar într-o zi liberă, preşedintele ţării, János Áder, nu are o altă alternativă decât să le stabilească pentru o zi de duminică, respectiv pentru data de 26 mai. Faţă de alegerile anterioare nu mai sunt alte modificări şi toată ţara va fi o mare circumscripţie electorală. Se va vota doar pe liste de partide, va exista un prag electoral de cinci procente, indiferent dacă partidele vor alcătui liste comune.
În acest an marea întrebare va fi cea referitoare la prezenţa la urne. Până acum alegătorii maghiari au fost destul de pasivi. În 2004, prezenţa la urne a fost de 38%, iar cu cinci ani mai târziu, acest procent a scăzut la 36%, iar ultima dată au votat doar 26%. Deocamdată nu se ştie dacă dispoziţia maghiarilor de a merge la urne s-a modificat datorită protestelor opoziţiei din Ungaria, care au avut loc sfârşitul anul trecut, dar un lucru este cert, anume că nu va fi o listă comună a opoziţiei.
Aşa cum s-a întâmplat şi la alegerile parlamentare din 2018, şi la alegerile europarlamentare reglementarea privind domiciliul va crea o situaţie nedreaptă. Maghiarii care trăiesc în ţările care nu sunt membre ale UE şi nu au domiciliu în Ungraia pot vota prin corespondenţă. Maghiarii din ţările nemembre ale Uniunii Europene, dar care au domiciliu în Ungaria, pot vota numai la reprezenţa externă a Ungariei aleasă în prealabil. Respectiv, cu toate că ambele categorii de maghiari votază pentru acelaşi lucru, sunt valabile reglementări diferite, iar pentru mulţi dintre ei – mai ales pentru cei care locuiesc departe de reprezentanţa externă stabilită – va fi mai greu, mai scump şi mai incomod să îşi exprime votul.
Sursa: Népszava.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:Népszava