Negocierile care au avut loc recent între pofesorii maghiari ai Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş (UMF) şi ministrul delegat pentru pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, cu privire la înfiinţarea unor facultăţi cu predare în limba maghiară în cadrul universităţii, s-au încheiat cu un eşec. În urma acestui eşec, profesorii maghiari au demisionat, în semn de protest, din posturile administrative ale universităţii, însă vor ţine cursurile în continuare, deoarece nu vor să împiedice desfăşurarea procesului de învăţământ. “Aproape toate punctele ale acordului încheiat în 2012 între profesorii maghiari şi români ai UMF Târgu Mureş au fost îndeplinite, doar ultimul punct a rămas nerezolvat”, a declarat reprezentantul cadrelor didactice maghiare, profesorul Béla Szabó, potrivit căruia a rămas în suspensie o chestiune esenţială, respectiv înfiinţarea unor unităţi de limbă maghiară, de sine stătătoare. Şi nici la această negociere nu s-a reuşit apropierea poziţiilor, iar profesorii maghiari nu au primit o promisiune clară referitoare la faptul că Senatul UMF Târgu Mureş va trece din nou pe ordinea de zi chestiunea privind înfiinţarea facultăţilor cu predare în limba maghiară, a informat MTI. Dezbarea acestei chestiuni a fost amânată în urmă cu un an de senatul universităţii, alcătuit în majoritate din profesori români, pe motiv că secţia maghiară a primit doar temporar acreditare din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. Acordul încheiat în 2012 prevede înfiinţarea facultăţilor de limbă maghiară în funcţie de acreditarea secţiei maghiare. Ministrul delegat Mihai Costoiu s-a declarat decepţionat şi a considerat “profund greşită” decizia luată de profesorii maghiari. Mihai Costoiu a pledat pentru continuarea dialogului în cadru instituţional. Toate punctele acordul încheiat în 2012 au fost rezolvate. De atunci, Ministerul Învăţământului a susţinut permanent solicitările secţiei maghiare, a mai precizat ministrul, care a menţionat că o soluţie la acest punct aflat în divergenţă trebuie identificată în cadrul universităţii, iar dacă nici astfel nu se va ajunge la nici un rezultat şi vor apărea anomalii în functionarea universităţii, Ministerul Învăţământului va interveni şi adopta o decizie. La solicitarea MTI, ministrul Costoiu a refuzat să precizeze natura măsurilor şi data când vor fi adoptate acestea de către minister. Principalul argument al ministrului împotriva înfiinţării facultăţilor cu predare în limba maghiară a fost acela că secţia maghiară nu dispune de suficiente cadre universitare pentru a îndeplinii criteriile de acreditare. Rectorul UMF Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, a precizat pentru MTI că din cauza demisiei prorectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, profesorul Tibor Szilágyi, sarcinile îndeplinite de acesta vor fi preluate de un alt prorector. Decizia profesorilor maghiari va îngreuna funcţionarea instituţiei, care însă nu va deveni nefuncţională. După cum se ştie, conflictul dintre profesorii români şi maghiari ai UMF Târgu Mureş a izbucnit în 2011, în urma intrării în vigoare a noii Legi a învăţământului, care prevede în cazul universităţilor multiculturare – astfel şi în cazul UMF Târgu Mureş – înfiinţarea unor facultăţi cu predare în limba maghiară, de sine stătătoare.
La solicitarea noastră, prorectorul UMF Târgu Mures, Tibor Szilágyi, a subliniat: “De regulă aceste dispute care au loc la nivelul conducerii universităţii nu au repercursiuni asupra vieţii de zi cu zi. Profesorii maghiari lucrează în continure, îşi văd de obligaţiile lor; în locul lor nu trebuie să muncească profesorii români, deoarece este vorba de demisiile din funcţiile de conducere. Noi am ales calea dialogului şi am urmat acest drum timp de un an şi jumătate, dar acest drum nu a condus la rezultatul aşteptat. În privinţa dialogului am simţit o disponibilitate şi din partea ministrului învăţământului, Mihnea Costoiu, dar dacă negocierile nu aduc nici un rezultat, atunci trebuie să tragem anumite concluzii. Dat fiind faptul că este vorba de o insituţie susţinută de stat, ar fi normal ca statul să impună respectarea prevederilor legii.”
Pe de altă parte, Curtea de Apel Târgu Mureşa a respins printr-o hotărâre definitivă acţiunea înaintată de unele ONG-uri din Transilvania şi paride maghiare, care au reclamat prevederile Cartei UMF Târgu Mureş, care reglementează structura organizatorică a universităţii. Curtea de Apel Târgu Mureş a respins sesizarea reclamanţilor care au susţinut că această Cartă a universităţii nu respectă prevederile Legi învăţământului, adoptată în 2011.
Din cauza situaţiei create la UMF Târgu Mureş, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a solicitat demisia vicepremierului Hunor Kelemen şi a secretarului de stat în Ministerul Învăţământului, András Király. Preşedintele Consiliului Naţional al PPMT, Zoltán Zakariás, a lansat un apel la o conferinţă de presă, organizată luni la Cluj-Napoca, către comunitatea maghiară din Transilvania pentru a manifesta solidaritate, în cele mai variate moduri, cu profesorii maghiari care au demisionat din funcţia de conducere din cadrul UMF Târgu Mureş. Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al PPMT, voinţa politică a autorităţilor de la Bucureşti poate fi schimbată prin o atitudine fermă adoptată de politicienii UDMR, la presiunea exercitată de societate, precum şi prin protestul secţiei maghiare a universităţii.