Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc din Ungaria (SZT) au semnat recent, la sediul Primăriei Budafok-Tétény (Sectorul XXII al Budapestei), un acord de cooperare. Preşedintele CNS, Balázs Izsák, a subliniat că este importantă semnarea acestui document, deoarece mişcarea pentru susţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc are nevoie să ştie că în Ungaria există o organizaţie care sprijină năzuinţele lor. Balázs Izsák a afirmat că, înaintea alegerilor europarlamentare, CNS doreşte ca administraţiile locale să adopte o decizie de susţinere a năzuinţelor de autonomie în care să precizeze că doresc să facă parte dintr-o singură unitate administrativ-teritorială. Până în prezent patru consilii locale au înţeles necesitatea acestui lucru, a mai spus preşedintele CNS, care a adăugat că a primit şi o serie de răspunsuri negative din partea unor consilii locale, care nu vor să adopte asemenea declaraţii. Balázs Izsák a mai menţionat că CNS s-a adresat acum primăriilor din Ungaria pentru a stimula localităţile înfrăţite din Ţinutul Secuiesc în vederea adoptării unei hotărâri privind năzuinţele de autonomie, iar în acest proces poate acorda un sprijin Asociaţia pentru Ţinutul Secuieasc. La rândul său, preşedintele Asociaţiei pentru Ţinutul Secuiesc, Árpád György-Mózes, a declarat că asociaţia sa încearcă să influenţeze opinia publică în chestiunea autonomiei Ţinutul Secuiesc, astfel că a organizat în ultimii ani mai multe acţiuni care au avut succes, ceea ce demonstrează că în Ungaria năzuinţele de autonomie sunt susţinute de o mare parte a societăţii. Deputatul FIDESZ în Legislativul ungar, Attila Szabolcs, primarul localităţii Budafok -Tétény, gazda acestei întâlniri, a menţionat că acordul de cooperare a fost semant în sectorul XXII din Budapesta, deoarece anul trecut, în februarie, aici a fost lansată o acţiune a cărei scop a fost încurajarea localităţilor din Ungaria să arboreze drapelului secuiesc, în semn de solidaritate cu maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei. “Când în Ţinutul Secuiesc a izbucnit aşa-numitul război al steagurilor, mişcarea declanşată de Primăria Budafok -Tétény a fost cea care a atras atenţia presei internaţionale asupra acestui lucru”, a amintit preşedintele CNS, citat de www.magyarhirlap.hu.
Pe de altă parte, începând de săptămâna viitoare, o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) şi ai Partidului Civic Maghiar (PCM) se va ocupa de pregătirea proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care urmează să fie supus dezbaterii publice. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a subliniat că intenţia este de a încheia cât mai curând consultările pentru ca documentul să fie supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului României. Cele două organizaţii maghiare au încheiat pe 21 martie un acord, iar elementul principal al acestei înţelegeri este corelarea ideile lor cu privire la respectivul proiect de lege. De asemenea, Hunor Kelemen a declarat pentru MTI: “UDMR nu va arunca administraţiile locale din Ţinutul Secuiesc într-un balet al mass-mediei pentru a adopta unele declaraţii proautonomie, propunere lansată în luna februarie de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Toate cele trei Declaraţii proautonomie adoptate până în prezent la nivelul administraţiei locale, au fost atacate de prefectul respectiv la instanţa de contencios administrativ. UDMR va aşteapta finalizarea acestor procese. “Problema nu este cu intenţia de a trasa prin adoptarea acestor declaraţii de intenţie ale consiliilor locale graniţele virtuale ale Ţinutului Secuiesc, ci avem unele reţineri faţă de mijloacele utilizate”, a menţionat Hunor Kelemen. Referindu-se la un sondaj de opinie realizat în aprilie, Hunor Kelemen a declarat că în ultimii cinci ani în rândurile maghiarilor din Transilvania s-a diminuat euroscepticismul, în schimb a crescut semnificativ încrederea manifestată faţă de instituţiile europene. Potrivit ultimelor sondaje, la alegerile europarlamentare UDMR va trece pragul electoral de 5% şi va putea asigura reprezentarea maghiarilor din Transilvania în Parlamentul European.