Cazul Skultéty

 Un nou scandal diplomatic – de care sunt afectate trei ţări: Slovacia, Ungaria şi România – a izbucnit în urma exhumării şi transportării osemintelor în Slovacia ale celui mai longeviv husar din lume, portdrapelul Skultéty László. Conform planurilor, reînhumarea osemintelor husarului va avea loc în localitatea Mojtin (Slovacia), pe 27 iunie 2013.
Locul de veci al celui mai longeviv husar, Skultéty László, aflat în cimitirul Aradul Nou (cartier al Aradului) a fost deschis în data de 21 mai, la iniţiativa Slovaciei şi cu aprobarea autorităţilor române. Osemintele husarului maghiar au fost expatriate în Bratislava, prin colaborarea Ministerului slovac al Apărării, deoarece Institutul de Istorie Militară din Slovacia îl consideră pe Skultéty ca fiind „o personalitate de seamă a istoriei militare slovace”, şi crede că trebuie să fie reînhumat în localitatea Mojtin, din Slovacia. Osemintele husarului Skultéty László au fost depuse, până în momentul reînhumării, la Catedrala Sfântu Martin din Bratislava.
Zsolt Semjén, Zsuzsanna Répás: Este o nouă falsificare a istoriei
„Am aflat cu profundă consternare faptul revoltător că, la data de 21 mai, autorităţile române au deschis locul de veci al celui mai longeviv husar, Skultéty László, născut Gabris László, care a petrecut în armată 81 de ani, au exhumat osemintele şi chiar în aceaşi zi le-au expatriat în Slovacia, cu un avion militar al forţelor aeriene slovace. Având în vedere că până în anul 2013 nu s-a pus problema ca Skultéty László nu ar fi fost maghiar, este inexplicabilă graba şi secretomania autorităţilor slovace şi române prin care i-au răpit rămăşiţele pământeşti ale husarului. Dacă aspectele istorice nu erau clare pentru autorităţile române şi slovace, monumentul inscripţionat exclusiv în limba maghiară ar fi trebuit să îi avertizeze. Dat fiind faptul că este vorba despre un monument ridicat în memoria unui husar maghiar, partea ungară trebuia să fie înştiinţată atât din partea română, cât şi de cea slovacă despre orice intenţie legată de acest eveniment. Ceea ce nu s-a întâmplat. Actul lipsit de pietate a avut loc prin eludarea părţii ungare. În mormânt  au săpat, pur şi simplu, o groapă şi au furat rămăşiţele pământeşti, pentru ca Skultéty László să fie reînhumat, în calitate de soldat slovac, la Mojtin, lângă Trencin. Astfel se explică şi primirea osemintelor cu onoruri militare în prezenţa liderilor armatei slovace”, au declarat cei doi oficiali ungari, adăugând: „Este regretabil că partea slovacă nu a învăţat din propriile sale greşeli istorice şi nici după procesul de slovacizare a cetăţenilor simplii, iar acum încearcă să procedeze similar cu personalităţi istorice. Dincolo de acest fapt, suntem convinşi că naţiunea slovacă nu duce lipsă de personalităţi istorice de marcă, astfel că nu are nevoie de slovacizarea eroilor maghiari sau ale altor naţiuni. Lansăm un apel către partea slovacă, solicitând să înceteze cu “falsificarea istoriei, cu atitudinea ilegală şi lipsită de pietate, şi să repatrieze imediat osemintele lui Skultéty László în cimitirul din Aradul Nou”, se arată în comunicatul vicepremierului Zsolt Semjén şi a adjunctului secretarului de stat responsabil pentru politica naţională, Zsuzsanna Répás.
Opinia unui jurist internaţional despre cazul Skultéty
Potrivit juristului internaţional Tamás Lattmann, exhumarea şi expatrierea osemintelor husarului László Skultétyi în satul său natal din Slovacia, ridică problema legitimităţii procedurii respective, atât din punct de vedere al Slovaciei, cât şi cel al României, deoarece despre această intenţie nu a avut loc în prealabil o discuţie cu Ungaria. După cum a precizat Tamás Lattman pentru MTI, lipsa unei consultări cu partea ungară ar putea însemna lezarea sprititului şi textului celor două tratate de bază. Conform acordurilor de bază, o consultare ar fi trebuit să aibă loc la nivel de stat, iar părţile au obligaţia de a păstra locurile comemorative militare, culturale şi de altă natură aparţinătoare celeilalte părţi, a mai menţionat Lattmann. În opinia sa, chestiunea privind încălcarea drepturilor ar putea să apară chiar şi în contextul în care Slovacia ar putea dovedi originea slovacă a lui László Skultéty. Nu este vorba despre un „caz local” şi, prin urmare, ar fi trebuit să fie consultată – conform Tratatul de bază –  statul ungar şi nu doar comunitatea maghiară locală. Ungaria ar trebui să solicite explicaţii din partea română cu privire la implicarea sa în expatrierea osemintelor husarului maghiar, a mai menţionat Tamás Lattmann. 
Ministerul ungar al Apărării: Locul de veci al lui Skultéty nu poate fi considerat un mormânt militar
Ministerul ungar al Apărării a precizat că „din moment ce locul de veci al lui Skultéty nu este un mormânt militar, ci un loc comemorativ, România nu a încălcat acordurile de bază bilaterale aflate în vigoare între cele două ţări referitoare la mormintele militare. Este vorba despre un monument comemorativ al istoriei şi culturii maghiarilor din Transilvania, a căror conservare şi protejare este reglementată prin acordul semnat între România şi Ungaria, în 1996. Încălcarea acestui acord nu este de competenţa noastră”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării din Ungaria.
Episcopia Romano-Catolică din Timişoara a fost de acord cu exhumarea osemintelor husarului Skultéty
Conform declaraţiilor preotului catolic din Aradul Nou, Mathes Dirschl, exhumarea şi transportarea în Slovacia a rămăşiţelor pământeşti ale husarului Skultéty László s-au făcut la solicitarea Ambasadei Slovaciei la Bucureşti şi cu acordul Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara. „László Skultéty a lăsat un testament prin care şi-a exprimat dorinţa ca din averea sa să fie ridicate o biserică şi un cimitir în localitatea natală. În semn de recunoştinţă faţă de gestul husarului, comunitatea catolică din Mojtin a hotărât ca osemintele lui Skultéty László să fie reînhumate în localitatea natală. Cu acesta nu numai noi am fost de acord, ci şi Episcopia Romano-Catolică din Timişoara”, a menţionat preotul din Aradul Nou. Mathes Duschl a mai precizat că cimitirul este proprietatea bisericii, astfel că poate dispune asupra osemintelor pământeşti, adăugând că a participat personal la exhumarea osemintelor, pe lângă, ambasadorul Slovaciei la Bucureşti, subprefectul judeţului Arad, unul dintre generalii timişoreni ai armatei române, primarul şi viceprimarul oraşului Nădlac, judeţul Arad, locuit în majoritate de o populaţie de etnie slovacă, precum şi un reprezentant al Poliţiei, care a aplicat ştampila pe sicriul ce conţinea osemintele. Preotul catolic Mathes Dirschl, susţine că reprezentanţii comunităţii maghiare din Arad au ştiut şi nu s-au opus exhumării osemintelor husarului maghiar. După cum a mai menţionat, a stat de vorbă personal cu viceprimarul UDMR, Levente Bognár, iar cercetătorul istoriei locale, János Újj, a realizat câteva fotografii despre locul de veci al lui Skultéty. Viceprimarul Levente Bognár a declarat ziarului de limbă maghiară „Krónika” că autorităţile slovace nu au luat legătura nici cu reprezentanţii Consiliului Local Arad şi nici cu comunitatea maghiară de aici, deoarece cimitirul catolic din cartierul Aradul Nou aparţine Bisetricii Romano-Catolice.
Istoricul János Ujj: Skultéty a fost maghiar, iar mormântul său a fost îngrijit
Primul monument funerar al lui László Skultéty a fost ridicat de fostul comandat al husarului, decedat în 1831, de groful Vincent Esterháyz. Acest monument funerar a fost schimbat în 1898 de maghiarii din Aradul Nou cu ajutorul armatei, cu un obelisc ceea ce poate fi văzut şi azi. La Arad, cel mai longeviv husar nu a avut parte de cultul personalităţii, dar mormântul lui a fost îngrijit. Preotul Mathes Dirschl crede că  mormântul a fost deschis în 1898, obeliscul fiind aşezat în mijlocul mormântului, ceea ce a presupus săparea fundaţiei la doi metri adâncime. Potrivit istoricului János Újj, în lipsa certificatului de naştere este greu de stabilit cu exactitate, dacă László Skultéty a fost de origine slovacă sau maghiară. Nu este lipsit de interes – a spus János Újj – că  husarul a servit şi a fost portdrapelul regimentului Coburg de husari austrieci şi încă de pe prima sa piatră funerară au existat inscripţii doar în limba maghiară, ceea ce dovedeşte că a fost considerat maghiar şi că el însuşi s-a considerat maghiar. La rândul său purtătorul de cuvânt al Prefecturii judeţului Arad, a precizat pentru MTI că în urma solicitării Ambasadei Slovaciei la Bucureşti, şi subprefectul Radu Stoian a participat, împreună cu directorii altori instituţii, la exhumarea osemintelor husarului Skultéty.
Exhumarea a fost făcută de administratorul cimitirului Aradul Nou
Într-o declaraţie acordată portalului de ştiri Aradi Hirek, administratorul cimitirului Aradul Nou a declarat că a fost contactat de Eparhia Romano-Catolică din Timişoara care i-a comunicat că trebuie exhumate osemintele husarului maghiar. „Eu sunt doar un angajat al cimitirului, am aflat ulterior că va fi prezent şi ambasadorul Slovaciei în România”, a explicat administratorul cimitirului, menţionând: „Noi am deschis mormântul, dar am găsit doar câteva oase şi câţiva nasturi. Cred că au crezut că vor găsi şi sabia, dar – câte ştiu eu – mormântul a fost răscolit cu ani în urmă, tot din cauza sabiei, şi, probabil, tot atunci au fost luate şi restul oaselor, deoarece acum lipseau membrele inferioare şi oasele bazinului”.
Organizaţiile politice maghiare din Transilvania nu sunt de acord cu exhumarea osemintelor
Nici liderii UDMR şi nici cei ai organizaţiei PPMT Arad nu sunt de acord cu exhumarea şi transportarea osemintelor husarului László Skultéty. Viceprimarul oraşului Arad, Levente Bognár, preşedinte al organzaţiei UDMR Arad a declarat Agenţiei ungare de Presă MTI că este regretabil că în această chestiune au fost ignorate Primăria Arad, comunitatea maghiară şi UDMR. „László Skultéty este o moştenire a Aradului şi dacă până acum s-a odihnit aici, ar fi putut să rămână în continuare tot aici”, a subliniat Bognár. Viceprimarul, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al organizaţiei UDMR Arad, a recunoscut – răspunzând la o întrebare adresată de MTI – că a aflat despre intenţia de exhumare a osemintelor pe căi neoficiale şi a semnalat că nu este de acord. „Vom protesta într-un anume fel împotriva transportării osemintelor”, a declarat viceprimarul, menţionând că identitatea maghiarilor din Arad a fost determinată, în primul rând, de cultul martirilor revoluţiei şi  luptei pentru libertate din 1848-1849. La rândul său, preşedintele organizaţiei PPMT Arad, Sándor Burian, a spus pentru MTI: „Mai întâi ar trebui să clarificăm: de ce naţionalitate s-a considerat el însuşi László Skultéty. Asupra istoriei noastre comune nu ar trebuie să pună stăpânire nici unul dintre popoare, nici slovacii, nici românii şi nici ungurii. Ar trebuie să se înfiinţeze comisii mixte de istorici pentru clarificarea unor chestiuni disputate în cadrul unor negocieri bilaterale sau trilaterale”, a afirmat Burian.
Poziţia Institutului de Istorie Militară din Slovacia
Transportarea osemintelor husarului László Skultéty în satul său natal Mojtin (Slovacia) a fost iniţiată de preotul romano-catolic din Aradul Nou pe motiv că nimeni nu a achitat taxele de întreţinere ale mormântului, a declarat pentru MTI reprezentantul Institutului de Istorie Militară din Slovacia (VHU). Referitor la deschiderea locului de veci al lui László Skultéty, aflată în cimitirul cartierului Aradul Nou, şi expatrierea osemintelor husarului în Slovacia Ministerul slovac al Apărării şi VHU s-au consultat cu autorităţile române, a derclarat pentru MTI Biroul de Presă al Ministerului slovac de Externe. Iar, Biroul de Presă al Ministerului slovac al Apărării a pus la dispoziţia MTI răspunsurile directorului VHU, Miloslav Čaplovič, precizând: „Transportarea osemintelor lui László Skultéty a fost asigurată de Ministerul Apărării, la solicitarea primarului comunei Mojtin, iar de restul problemelor s-au ocupat autorităţile comunei Mojtin, Ambasada Slovaciei în România şi autorităţile române. Directorul Instituţiei de Istorie Militară din Slovacia, Miloslav Čaplovič consideră că naţionalitatea lui László Skultéty poate fi stabilită “pe baza principiului teritorial”. „Numeroase documente de istorie militară demonstrează că László Skultéty – care anterior a servit în regimentul Hadik – a fost membru, după reorganizarea regimentului Hadik, al celui de-al 8-lea regiment de husari al armatei habsburgice. Pe baza documentelor este clar că Skultéty a fost ostaş al armatei habsburgice, astfel că el nu putea să fie husar al armatei maghiare”, a mai afirmat Čaplovič.
Primarul comunei Mojtin: Din averea lui Skultéty a fost construită biserica din Mojtin
Primarul comunei Mojtin, Eva Gábrišová, a afirmat că exhumarea osemintelor Skultéty a avut loc pe 21 mai în urma organizării acestui act de către Ministerul slovac al Apărării şi Institul de Istorie Militară din Slovacia. „În sfârşit, Ladislav Škultéty-Gábriš s-a întors acasă. Noi am cerut să fie transportat acasă, deoarece a fost de naţionalitate slovacă, aşa cum părinţii şi descendenţii săi au fost de naţionalitate slovacă”, a spus primarul. La Mojtin, László Sklutéty este considerat erou slovac. Exhumarea osemintelor husarului a fost propusă de comunitatea locală, împreună cu Biserica Romano-Catolică din Mojtin, în frunte cu preotul Peter Badzgoňnya. Reînhumarea lui Skultéty va avea loc pe data de 27 iunie, la ora 10:30, în cadrul unei slujbe religioase solemne. Skultéty s-a născut în această zi, în rumă cu 275 de ani, la Trencin, comitatul Mojtin. Artistul plastic Roman Bajzik a realizat deja bustul lui Skultéty.
Partidul Comunităţii Maghiare din Slovacia este indignat şi protestează
Partidul Comunităţii Maghiare din Slovacia (MKP) consideră că acest demers a fost o revoltătoare şi insensibilă falsificare a istoriei, exprimându-şi, în acelaşi timp, protestul faţă deschiderea mormântului husarului Skultéty din Aradul Nou şi transportarea osemintelor acestuia în Slovacia prin colaborarea autorităţilor slovace, a declarat pentru MTI preşedintele Consiliului Naţional al MKP, László Szigeti, arătând că exhumarea, care a avut loc fără consultarea părţii ungare, poate fi considerat un act de împietate. Asemenea „manifestări de falsificare a istoriei nu contribuie nici la îmbunătăţirea relaţiilor româno-ungare şi nici ale celor ungaro-slovace, a mai spus preşedintele MKF, lansând un apel organelor oficiale slovace implicate în acest caz, solicitând explicaţii privind cele întâmplate şi transportarea înapoi neîntârziat ale osemintelor ostaşului maghiar în cimitirul din Aradul Nou. (Felvidek.ma- 20 iunie 2013)
Potrivit informaţiilor portalului televiziunii publice ungare, din 20 iunie 2013, subseceratrul de stat în Ministerul ungar de Externe, Gergely Prőhle, a avut o întâlnire cu ambasadorul României la Budapesta, Victor Nicula, şi cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Slovaciei, Metod Spacek, prilej cu care i-a informat pe cei doi diplomaţi în legătură cu poziţia Ungariei în cazul recentei exhumări din Cimitirul Aradul Nou a osemintelor husarului László Skultéty. Gergely Prőhle a atras atenţia ambasadorului român asupra faptului că  Ministerul de Externe de la Budapesta ar fi considerat oportun ca partea română să o informeze pe cea ungară încă înainte ca exhumarea să aibă loc, amintind că în baza Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria, semnat în 1996, cele două ţări s-au angajat că vor proteja monumentele istorice şi de cultură, precum şi locurile memoriale aflate pe teritoriul lor. La rândul său, Gergely Prőhle a reproşat Slovaciei lipsa informării în prealabil şi a solicitat autorităţilor slovace ca în momentul reînhumării osemintelor lui László Skultéty să aibă în vedere semnificaţiile istorice şi culturale, să asigure posibilitatea rostirii de discursuri în limba maghiară, iar noua placă comemorativă ce urmează să fie pregătită să conţină texte în mai multe limbi, aşa cum şi în cazul poetului de origină slovacă, Jan Kollár, a fost inaugurată, la Budapesta, o placă comemorativă inscripţionată în mai multe limbi. Acest gest ar simboliza multilingvismul regiunii central-europene, se mai arată în comunicatul Ministerului ungar de Externe.
Pe de altă parte, potrivit unui articol publicat pe pagina web a ziarului Glasul Aradului, intitulat “Din ţânţar armăsar”, pentru românii din Arad, Skultéty reprezintă, prin meseria practicată, o amintire a ocupaţiei străine în Ardeal, deci nu aveam niciun motiv să-l ţinem aici, atâta timp cât este dorit la el acasă. De aceea, nici reacţia viceprima­rului UDMR Levente Bognar nu mi se pare oportună, spune autorul articolului, Lucian Şerban. Pornind de la scandalul legat de husar, Bognar a cerut adoptarea unui proiect de hotărâre care să împiedice exhumarea unor personalităţi ale Aradului… Nimic de zis, un astfel de proiect ar putea fi benefic, dar numai în cazul persona­lităţilor. Sincer, nu cred că arădenii au pierdut ceva, după mutarea ose­mintelor lui Skultéty la Mojtin, la fel cum nu cred că ar fi avut cineva inte­resul să facă lucrul acesta pe ascuns. Fără discuţie, s-a urmat procedura legală, iar husarul s-a întors astfel în locurile de baştină, părăsind simbolic, la 182 de ani de la moarte, un teritoriu unde nu avea ce să caute niciodată în calitate de soldat aflat în misiune, a conchis autorul.
Un alt articol publicat tot de pagina web a ziarului „Glasul Aradului” se referă la reacţia consternantă a reprezentanţilor slovacilor din Arad faţă de atitudinea autorităţilor maghiare, care pretind că husarul Skultéty Gabriş Ladislău nu trebuia exhumat din Aradul Nou, iar osemintele lui nu trebuiau să fie duse în oraşul său natal, din Slovacia. „Ati­tudinea ungurilor este total deplasată şi lipsită de orice temei istoric. Husarul Skultéty Gabriş Ladis­lău a fost dus în localitatea sa natală, Mojtin, din Slovacia. Localitatea se află într-o regiune pur slovacă, nu în Sud, acolo unde mai trăiesc şi unguri. Toate documentele legate de husarul slovac se găsesc la Viena, nu la Budapesta. Faptul că i-au schimbat numele din Ladislău în László, reprezintă o veche obişnuinţă a maghiarilor, folosită şi la alte popoare cu care au intrat în contact. Skultéty Gabriş Ladislău este un nume pur slovac, iar faptul că ungurii i-au schimbat numele în Laszló nu înseamnă absolut nimic. Dacă vor să demonstreze că este maghiar atunci să aducă documentele de la Budapesta. Se vor izbi însă de o mare problemă: nu există acolo nici un document. Apoi, mai îmi pun două întrebări: dacă voiau să îl repatrieze în Ungaria, în ce localitate l-ar fi dus şi de ce, din solda sa, Gabriş Ladislău a trimis bani acasă, în localitatea Mojtin, din Slovacia, din care s-a construit o şcoală?“, a declarat sursei amintite Duşan Şomra, reprezentantul Uniunii Democratice a Slovacilor şi Croaţilor din România, care îşi are sediul central la Nădlac.
În testamentul său, însă Skultety Gabriş şi-a dorit ca din averea sa să fie ridicate o biserică şi un cimitir în localitatea sa natală, care se află în inima Slovaciei. Din acest motiv comunitatea catolică din Mojtin a hotărât ca, în semn de recunoştinţă, osemintele sale să fie reînhumate în localitatea natală.
Péterffy Tünde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


4 + 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.