Anul acesta Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească „Tusványos” a avut loc în perioada 22-27 iulie, la Băile Tuşnad. La această manifestare a fost prezent şi premierul ungar Viktor Orbán, care a rostit un discurs, care a generat un scandal politic. În expunerea sa, Viktor Orbán a proclamat, practic, sfârșitul „erei democrației liberale“ și a enumerat Rusia, China, Turcia, India și Singapore drept modele politice pentru Ungaria.
Premierul ungar a avansat ca obiectiv politic al Ungariei implementarea iliberalismului, concept care semnifică un sistem de guvernare, în care, deşi au loc alegeri, cetăţenii nu au posibilitatea de a cunoaşte/controla activitatea celor care exercită puterea. Specificul unui astfel de stat constă în absenţa sau restrângerea exerciţiului unor drepturi, ca dreptul de liberă exprimare, libertatea întrunirilor, precum şi în absenţa separării puterilor de stat, controlul mass-media de către stat, interzicerea sau obstrucţionarea ONG-urilor.
Dintr-un articol publicat recent de cotidianul „Népszabadság”, am aflat că asupra premierului Viktor Orbán a avut o mare influenţă un studiu intitulat „S-a născut un regim-Orbán în perioada 2010-2014?”, scris de sociologul ungar Gyula Tellér şi publicat în ediţia din martie a revistei literare „Nagyvilág”. Se pare că premierul a fost atât de impresionat de scrierea ideologului său, încât le-a ordonat miniştrilor din Guvernul său, să citească obligatoriu această lucare.
Prima parte a lucrării publicată în martie a acestui an de sociologul Gyula Tellér se referă la câteva idei de bază formulate în eseul său intitulat „Este un regim schimbarea regimului?”, şi editat în 2009. În al doilea capitol este vorba despre „Regimul-Orbán”, iar cel de-al treilea capitol conţine concluziile.
Gyula Tellér crede că „noul regim al lui Orbán a „început să se configureze”, însă împotriva construirii acestui regim de tip Orbán s-a aliat opoziţia internă post-socialistă, precum şi birocraţia frankfurtist-marxistă a Uniunii Europene, menţionează sursa citată.
Un formator de opinie de dreapta, apropiat cercului restrâns al lui Victor Orbán, a declarat ziarului „Népszabadság” că premierul îl apreciază foarte mult pe Gyula Tellér, care de multe ori l-a însoţit în vizitele sale efectuate în străinătate cum ar fi, de exemplu, la Bucureşti, în Iordania sau în Liban.
Cel mai mare efect asupra premierului le-au avut tezele lui Gyula Tellér. Şi dacă înaintea alegerilor din 2006, când încă era doar preşedintele Fidesz, el spunea – într-un cerc restrâns – că la sfârşitul carierei sale politice îşi imaginează pentru el un rol similar pe care l-a avut, pe lângă Miklós Horthy, şi premierul István Bethlen, care după încheierea mandatului de premier, deţinut timp de zece ani, l-a „influenţat din umbră” pe guvernator, astăzi se poate afirma că prin consolidarea unui stat naţional bazat pe valorile conservatoare clasice, numele său se leagă – aşa cum şi-a dorit – de o perioadă din istorie, asemănător epocii lui Horthy şi ad absurdum epocii lui Kádár.
Anumite idei formulate de premierul Viktor Orbán, la Băile Tuşnad, au confirmat „doar” acţiunile sale întreprinse în mandatul său anterior, sub genericul „guvernare politică”, definind valorile conservatoare „în opoziţie cu dictatura culturală a statului de drept liberal”. Viktor Orbán a propagat un program pentru construirea statului bazat pe ideile formulate mai devreme de Gyula Tellér. Într-adevăr, nu odată a declarat că „schimbarea regimului trebuie să fie pentru noi ca o experienţă şi nu un punct de referinţă”.
Potrivit lui Gyula Tellér, perioada de dinaintea anului 2010 este marcată de o gândirea neoliberală şi în ceea ce priveşte Constiuţia ţării, de ideea societăţii, conform filosofiei frankfurtiste, de concepţia economică privind globalizarea capitalui pe baza unui „consens de la Washington”, de politica privind privatizarea în spirit neoliberalist (cu o atenţie deosebită pentru întreprinzători), precum şi de sistemul administraţiei locale liberale, de sistemul şcolar, de cultura politică şi de situaţia mass-mediei.
Printre „criteriile periferice” ale „reaşezării” noului regim, respectiv a „epocii orbanismului”, Gyula Tellér aminteşte, în capitolul „relaţii verticale”: crearea unui sistem naţional format pe un principiu al comunităţii, măsura moralităţii şi interpretarea istoriei, iar în cadrul „relaţiilor orizontale” încadrează raportul omului faţă de celălalt şi lansează un atac ferm împotriva moralei liberale, afirmând că „este voie orice, ceea nu lezează libertatea altuia”, iar acest pasaj a fost citat în tocmai de Viktor Orbán, la Băile Tuşnad, precum şi un alt citat din Sfânta Evanghelie după Marc, care spune: „fă tu altuia binele pe care doreşti să ţi-l facă alţii ţie”.
Opoziţia din Ungaria a rămas consternată de cuvintele premierului Viktor Orbán, rostite la „Tusványos”
Potrivit alianţei electorale Együtt-PM (Împreună-Dialog pentru Ungaria), Viktor Orbán îl imită pe Vladimir Putin, în timp ce formaţiunea Altfel de Politică (LMP) susţine că concluziile evaluării situaţiei la care a ajuns premierul, nu sunt bune, iar Uniunea Liberal-Democrată (SZDSZ) crede că premierul a propagat în discursul său rostit la Universitatea de Vară „Tusványos” o nouă ordine statală. Potrivit preşedintelui Partidului Socialist Ungar (MSZP), Viktor Orbán şi-a întrerupt relaţiile cu toată lumea, iar Convenţia Democratică (DK) este de părere că un exemplu de urmat din punctul de vedere al premierului Viktor Orbán este forma de organizare a statului de tip fascist.
Într-un comunicat remis Agenţiei ungare de Presă MTI, alianţa Együtt-PM a subliniat: „Statul liberal a fost îngropat azi de fostul vicepreşedinte al Internaţionalei liberale”. „Prin discursul rostit azi de premierul Viktor Orbán s-a stins nu gloria democraţiei liberale, ci însăşi democraţia”, se mai arată în comunicat, citat de portalul www.atv.hu . Potrivit alianţei, statul ungar numai este statul tuturor maghiarilor, nu reprezintă pe toată lumea, ci numai un cerc restrâns al favorizaţilor: pe cei care beneficiază de pământ, obţin contracte sau locuri de muncă. Şi s-a asfinţit şi pentru justiţia democratică, susţine Együtt-PM, care mai menţionează în comunicatul său că premierul ungar a preluat de la Putin ideea, potrivit căreia societatea civilă trebuie persecutată pe motiv că primeşte bani şi din străinătate.
LPM: Concluziile premierului sunt greşite
LPM (Altfel de Politică) susţine că nu este vorba de evaluarea situaţiei făcută de premierul Viktor Orbán, ci de concluziile la care a ajuns.
Reacţionând la discursul premierului rostit la Băile Tuşnad, copreşedintele LMP, András Schiffer, a declarat pentru MTI: „Exercitarea puterii de către Viktor Orbán este caracterizată de cinism, ceea ce este sesizabil prin faptul că se foloseşte „fără scrupule de lipsa solidarizării societăţii ungare”.
Potrivit lui András Schiffer, premierul ungar a uitat să vorbească despre faptul că partidul Fidesz, condus de el – în alianţă cu Uniunea Liberal-Democrată – este principalul responsabil pentru că după 1989, în Ungaria s-a format o democraţie liberală care nu a apărat, de exemplu, averea obştească de jefuitori şi nici nu puteau fi create sisteme de apărare.
Uniunea Liberal-Democrată: Orbán a spus NU pentru libertate
Potrivit Uniunii Liberal-Democrate, Viktor Orbán a propagat la Băile Tuşnad o nouă ordine statală, a atacat tot ceea ce reprezintă bazele democraţiei. Partidul de opoziţie a subliniat pentru MTI că Viktor Orbán a spus NU libertăţii, economiei de piaţă, autoorganizării societăţii civile şi valorilor acesteia. „A renegat totul pentru care cândva a luptat şi şi-a asumat un rol politic, şi-a renegat sinele său de odinioară”, susţine partidul de opoziţie.
„Viktor Orbán a anunţat oficial că în ţara noastră s-a terminat cu democraţia şi locul ei va fi preluat de un stat bazat pe muncă. El a spus fără echivoc: ori el, ori noi, oamenii iubitori de libertate. Însă, Ungaria are nevoie de libertate, de independenţă, de economie de piaţă, deoarece doar astfel vom câştiga un loc în Uniunea Europeană”, au subliniat Liberalii.
József Tóbiás: Este nevoie de o democraţie mai amplă şi mai puternică
Potrivit preşedintelui Partidului Socialist Ungar, statul care nu este organizat „în jurul libertăţii”, mai devreme sau mai târziu va ieşi din cadrele democratice. József Tóbiás a subliniat: „Este nevoie de o democraţie mai amplă, mai puternică, care funcţionează prin controale externe şi interne”.
Potrivit preşedintelui partidului de opoziţie, prin expunerea sa de la Băile Tuşnad, Viktor Orbán a ieşit din sistemul de valori ale democraţiilor civile europene şi ungare.
József Tóbiás a fost de părere că „din punct de vedere al dreptului public ţara încă mai are un premier şi un guvern, însă luând în considerare valorile, premierul s-a îndepărtat – prin acest discurs – nu numai de socialişti, dar şi de liberali şi de conservatori, precum şi de toţi ceilalţi care încearcă să-şi identifice soluţiile în cadrul sistemului de valori al democraţiei”.
Politicianul socialist a precizat: „Avem nevoie de o ţară în care libertatea devine o experienţă trăibilă, valabilă, fie că este vorba de opinii sau de libertatea oamenilor, fie că este vorba de locul de muncă al cetăţeanului”.
CD: Pentru Orbán un exemplu de urmat este statul fascist
Coaliţiei Democratice consideră că Viktor Orbán a propagat, în discursul său de la Băile Tuşnad, ideea potrivit căreia în locul unei democraţii bazate pe libertate, „este nevoie de organizarea statului în stil fascist, lipsit de libertate”. Potrivit CD, este o nebunie ca pentru Viktor Orbán un exemplu de urmat este Rusia sau China, şi asta doar dintr-un simplu motiv, şi anume că “aceste ţări reuşesc să-şi organizeze eficient statul lor”.
În schimb, partidul naţionalist ungar Jobbik, susţine că Viktor Orbán trebuia să se refere, la Băile Tuşnad, la chestiunea maghiară, Vicepreşedintele Jobbik, Előd Novák a declarat pentru MTI că “a fost o mare dezamăgire că premierul nu s-a referit la faptul că după zece ani de la aderarea Ungariei la UE, Uniunea Europeană nu înseamnă un leac pentru maghiarii de dincolo de graniţele ţării-mamă.
Jobbik este de acord cu organizarea statului bazat pe muncă, însă se teme că Viktor Orbán înţelege prin această organizare cu totul altceva. Dacă premierul gândeşte serios la un stat bazat pe muncă, Guvernul ungar nu s-ar ocupa de „cozmetizări statistice”, ci de modul în care ar putea răsplăti prin sistemul de pensii pe cei care i-au educat pe copii în spiritul muncii, a mai afirmat vicepreşedintele Jobbik.
Politicianul Jobbik a amintit că mulţi au fost consternaţi când preşedintele partidului, Gábor Vona, a afirmat nu demult – cu prilejul prezentării raportului de activitate al Jobbik – că nu are încredere în actuala democraţie. „Ne bucurăm că şi premierul renunţă la rădăcinile sale liberale”, a precizat Előd Novák, menţionând că: „Este nevoie de un sistem care poate asigura succesul pentru Ungaria, iar acesta nu este liberalismul, vremea acestuia a trecut”.
După cum se ştie premierul Viktor Orbán a vorbit la Universitatea de Vară Tusványos despre o nouă formă a statului ungar, bazat pe muncă, dar care nu este de natură liberală.
În ceea ce priveşte presa de limbă maghiară din România nu putem afirma că a avut o reacţie imediată la discursul lui Viktor Orbán, ci dimpotrivă, a abordat într-un mod delicat acest subiect, şi şi-a îndreptat atenţia mai degrabă asupra opiniile formulate de partea română.
Portalul de ştiri de limbă maghiară Transindex din Cluj-Napoca a publicat recent un material interesant, intitulat “Tehnica puterii. Se revoltă Tusványos?” “Organizatorii se amuză pe seama lui Orbán, politicienii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) îi ironizează pe Semjén, iar Toró s-ar împăca cu disperare cu Partidul Civic Maghiar (PCM). Ce se întâmplă aici?”, se întreabă autorul articolului. Ziaristul, care este prezent în fiecare an la Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească Tusványos, menţionează că şi în anii anteriori se putea auzi despre existenţa unor conflicte dintre Viktor Orbán, dintre diferite grupuri de interese ale Fidesz, dintre PCM – partid care a fost printre primele organizaţii maghiare înfiinţate de către Fidesz, în Transilvania şi condus un timp de Jenő Szász – şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, condus de europarlamentarul László Tőkés, iar apoi dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), înfiinţat în anul 2010, respectiv dintre organizatorii taberei. Însă, anul acesta ceva s-a schimbat, dar este greu de spus ce anume, observă autorul articolului. “Poate au ieşit în evidenţă organizatorii, care se amuzeau pe seama lui Viktor Orbán? Sau e vorba de politicienii PPMT care erau ironici în timpul discursului lui Semjén? Sau de discursul bizar şi incoerent a lui Tőkés, care a fost primit de unii cu o atitudine cinică?, se întreabă autorul. Este un semn al schimbării şi faptul că Tibor T. Toró a cerut de mai multe ori scuze pentru înfiinţarea PPMT şi a încercat să se împace cu Zsolt Biró, preşedintele PCM, care a respins cu aroganţă mâna întinsă de Toró. Toate acestea se pare că au confirmat informaţiile vehiculate, potrivit cărora politica naţională a fost transferată în competenţa lui László Kövér, nu neapărat nominal, doar practic, iar favoritul lui László Kövér este PCM. În ceea ce priveşte pe László Tőkés, el a “alunecat pe linia a doua”, de fapt “a căzut şi el din braţele lui Orbán” din cauză că a candidat pe lista Fidesz la alegerile europarlamentare şi datorită faptului că “a îmbătrânit”. Mulţi din PPMT nu înţeleg ce se întâmplă, sunt nemulţumiţi, dar potrivit articolului publicat de portalul Transindex, Orbán a reorganizat raporturile şi priorităţile anterioare din considerente tehnice ale puterii. Explicaţiile de natură socială şi de politică conomică ale premierului ungar nu ajung la pragul iritaţiei televiziunilor de ştiri sau ale talk show-urilor. În acest an, protagoniştii români nu erau interesaţi faţă de discursul lui Orbán, deoarece ei cred, probabil, că problema poporului ungar este o chestiune a democraţiei ungare şi nu are, decât să o rezolve.
La discursul rostit de premierul ungar la Băile Tuşnad au reacţionat doar doi politicieni români şi directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI). Referindu-se doar tangenţial la tematica privind relaţiile ungaro-române, Viktor Orbán a declarat că în ultimul an şi jumătate nu a văzut o declaraţie din partea ungară care nu ar fi dat respectul cuvenit diferitelor instituţii de stat române, popurului român, în schimb ar putea fi realizată o listă lungă privind declaraţiile rostite de partea română care nu a acordat un respect cuvenit poporului ungar.
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, care la alegerile prezidenţiale din această toamnă va candida din partea noului partid al şefului statului Traian Băsescu, a infirmat afirmaţia premierului Viktor Orbán, subliniind că din partea autorităţilor şi politicienilor de la Budapesta au fost formulate asemenea declaraţii insultătoare. „Indiferent care va fi opţiunea geopolitică a autorităţilor de la Budapesta, poziţia de fond a României va rămâne neschimbată, şi anume că <axa Budapesta-Moscova nu va fi promovată în nicio regiune a României>”, a precizat Cristian Diaconescu.
La rândul său, politicianul socialist, Bogdan Diaconu, şi-a formulat, sub pretextul discursului premierului Orbán, o proclamaţie de-a dreptul antimaghiară în blogul său promovat pe portalul adevărul.ro. , intitulată “Ne este lehamite de Ungaria!” În scrierea sa el enumeră manifestările autorităţilor de la Budapesta pe care, în opinia sa, nu ar trebui să le admită oficialii de la Bucureşti, printre care îngrijorările lor pentru maghiarii din afara graniţelor Ungariei, în condiţiile în care ei nu şi-au rezolvat reprezentarea în Parlamentul ungar a propriilor lor minorităţi naţionale.
În cadrul unui interviu acordat recent ziarului Adevărul şi citat de portalul de ştiri www.nepszava.hu, referitor la criza din Ucraina şi securitatea internaţională, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a fost întrebat, cum apreciază expunerea premierului ungar, care a avut loc la Băile Tuşnad, şi politica promovată de acesta, “prin care încearcă să le redea încrederea maghiarilor pentru că ei alcătuiesc o mare naţiune capabilă de înfăptuirea unor lucruri importante”.
Directorul SRI nu a dorit să comenteze cuvintele rostite de Viktor Orbán, dar a precizat că, în opinia sa, “această propagandă” nu trebuie să se tranforme într-o acţiune concretă pe teritoriul României.” “Noi trebuie să urmărim ca să nu fie posibilă obţinerea cu forţa a autonomiei teritoriale şi a altor asemenea lucuri asupra cărora este îndreptată noua politică a vecinilor noştrii, numită “naţională”, a subliniat George Maior. În opinia directorului SRI, afirmaţia premierului Viktor Orbán, în care i-a criticat pe politicienii români din cauza că aceştia în declaraţiile lor nu le dau respectul cuvenit maghiarilor, este o propagandă.
Discursul premierului ungar Viktor Orbán, rostit la Băile Tuşnad, a avut un ecou şi în presa americană
Două publicaţii americane prestigioase: The Wall Street Journal (WSJ) şi Washington Post au relatat despre declaraţia făcută de premierul ungar, informează portalul www.magyarhirlap.hu.
Prestigiosului ziar american de politică economică, The Wall Street Journal (WSJ), a abordat subiectul privind expansiunea ideologiei iliberale. După rolul îneplinit în revoluţiile din 1989, Ungaria este din nou un punct de referinţă, fiind prima ţară europeană care condamnă democraţia liberală şi faţă de care se delimitează, susţine publicistul ziarului The Washington Post.
Potrivit editorialului ziarului WSJ, retragerea Statelor Unite ale Americii din rolul de lider global a fost, pretutindeni în lume, una din consecinţele ştirbirii ideii de libertatea politică şi economică. Relatând despre discursul rostit de premierul ungar Viktor Orbán la Băile Tuşnad, în cadrul Universităţii de Vară şi a Taberei Studenţeşti “Tusványos”, WSJ a amintit că în anii 1980,Viktor Orbán a devenit cunoscut ca politician liberal, luat în sensul cuvântului din secolul al XIX-lea, pentru ca după 2010, când a fost reales pentru a doua oară în funcţia de premier, să demonteze, câte puţin, frânele şi contragreutăţile constituţionale. “Transformarea Ungariei, în ritm lent, într-un stat autoritar, ar putea părea în ochii autorităţilor de la Washington sau de la Bruxelles o problemă provincială la periferia Europei, dar Viktor Orbán îl priveşte cu admiraţie pe Vladimir Putin şi nutreşte năzuinţe similare cu cele ale premierului rus”, scrie WSJ. Potrivit publicaţiei, pentru mai mulţi membrii ai “elitei naţionaliste”, nu este doar o simplă fantezie reînvierea tranfrontarielă a Marii Ungarii. “Sinceritatea iliberală manifestată de Viktor Orbán este un avertisment referitor la nevoia pieţelor şi societăţilor liberale pentru o mai mare protecţie”, susţine WSJ, amintind că după războiul rece sentimentul de mulţumire a devenit un factor dominant, iar liberalismul a învins, astfel că “s-a încheiat istoria”.Dar, adepţii prestigiului stau la pândă tot timpul pentru a se folosi de punctele slabe ale democraţiei, adaugă articolul, care lansează, în final, un apel Europei Occidentale şi preşedintelui american, solicitând ca odată cu relansarea economiei să demonstreze de ce anume este capabilă libertatea, pecum şi preşedintelui american pentru a adopta o poziţie în vederea apărării ideii liberale. După rolul îndeplinit în revoluţiile din 1989, Ungaria a devenit din nou un punct de referinţă, fiind prima ţară europeană care condamnă democraţIa liberală, faţă de care se delimitează. Ungaria întroduce un nou regim şi aşează în centrul acestui regim valorile în legătură cu care, de obicei, este amintită, ca exemplu, Rusia lui Vladimir Putin, valori care îşi găsesc ecou şi în alte ţări, scrie publicistul Fareed Zakaria în articolului publicat în paginile cotidianului american The Washington Post, în care s-a referit la discrursul rostit de premierul ungar, la Băile Tuşnad. Măsurile adoptate în ultimii ani de Viktor Orbán sunt principalele argumente pentru a demonstra că pentru el Rusia lui Vladimir Putin este un model, şi mergând pe urmele lui Vladimir Putin, întroduce un regim care poate fi caracterizat cel mai bine prin cuvântul “putinism”. Principalele elemente ale acestui regim sunt: naţionalismul, religia, concepţia conservatoare despre societate, capitalismul de stat şi controlul guvernului asupra mass-mediei. Dacă ne uităm în jurul nostru, vom observa că mai sunt şi alţi lideri – printre care şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan – care au stabilit ca scop preluarea unor elemente principale din putinism.Succesul lui Putin depinde de succesul de sine al preşedintelui rus şi al ţării conduse de el. Dacă el va triumfa în Ucraina şi vecina Rusiei se va implora, în final, Moscovei, se pare că a învins Putin. Dar, dacă Ucraina face faţă şi în afara sferei de interese a Rusiei, economia rusă va slăbi în continuare, iar Putin se va regăsi, probabil, în fruntea unui stat producător de petrol siberian, izolat global, susţine autorul articolului publicat în paginile The Washington Post.
Unii analişti politici şi economici, care au fost întrebaţi cu privire la acest subiect de televiziunea publică ungară (MTV) susţin că “prin articolul publicat în ziarul The New York Times referitor la discursul rostit de premierul Viktor Orbán, la Băile Tuşnad, anumite grupuri de interes economic vor să exercite presiuni asupra Ungariei. Potrivit analiştilor, actorii economici care se află în spatele acestui articol, sunt deranjaţi mai cu seamă din cauza dobânzilor bancare şi a Legii privind întroducerea taxei de reclamă.
Potrivit articolului publicat pe site-ul ziarului american, “în Ungaria a încetat să mai existe democraţia”.Autorul articolului a pledat pe lângă Uniunea Europeană pentru diminuarea căt mai rapid posibil a fondurilor de infrastructură desitnate Ungariei, precum şi pentru suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul Uniunii Europene.
În opinia unui analist din cadrul Institutului de sondare a opiniei publice “Nézőpont”, grupuri politice sau economice exercită presiuni asupra Ungariei, iar în acest scop se folosesc de mass-media. Ágoston Sámuel Mráz crede că în spatele atacurilor se află anumite de grupuri de interese străine care au fost private de încasări importante din cauza reducerii cheltuielilor la întreţinere, a dobânzilor bancare şi a întroducerii taxei de reclamă.
Articolul publicat în paginile ziarului The New York Times este un atac ascuns, a declarat decanul Facultăţii Finanţelor Publice a Universităţii Naţionale de Servicii Publice, economistul Csaba Lentner, potrivit căruia ar putea fi încălcat chiar şi un drept internaţional prin faptul că unii încearcă să exercite tocmai din America presiuni asupra UE împotriva Ungariei.
Traducerea şi redactarea: Balázs Magdolna