La festivităţile de stat, organizate pe 20 august, cu prilejul Zilei Naţionale a Ungariei, în Piaţa Kossuth, din Budapesta, a fost arborat – într-o ploaie torenţială – drapelul naţional, în acordurile Imnului Naţional al Ungariei şi prezentarea onorului militar. La deschiderea festivităţilor centrale au participat şeful statului János Áder, preşedintele Legislativului ungar, László Kövér, mai mulţ membrii ai Guvernului, personalităţi ale vieţii publice, membrii ai corpului diplomatic şi ataşaţi militari.
După ridicarea drapelului naţional, preşedintele János Áder a declarat: “Am putut învăţa că respectul care ni se cuvine numai noi înşine trebuie să-l pretindem, precum şi faptul că suntem demni de acest respect numai, dacă vom acorda, la rândul nostru, respectul cuvenit şi celorlalţi”. Preşedintele Ungariei a mai subliniat că “valorile noastre le vom putea fructifica doar prin respectarea valorilor tradiţionale democratice occidentale, iar independenţa Ungariei nu este o “donaţie, ci o valoare inestimabilă pentru care trebuie să lupte fiecare generaţie”. “Vom avea parte de prosperitate, dacă responsabilitatea găseşte un echilibru între stat şi cetăţenii săi, dacă statul nu va aşeza pe umerii cetăţenilor numai responsabilitate, ci se comportă cu responsabilitate faţă de cetăţenii săi”, a subliniat şeful statului, menţionând: “Trebuie să învăţăm din greşelile noastre şi trebuie să multiplicăm numărul aliaţilor noştrii şi nu al duşmanilor. Aceasta este cea mai bună modalitate pentru a ne apăra ţara, pentru a menţine patria noastră”. János Áder le-a evocat momentele istorice decisive, din care – după cum a spus – avem de învăţat: În urmă cu 100 de ani a izbucnit primul război mondial, după care “naţiunea noastră a fost divizată pentru mult timp”, iar acum 70 de ani a început deportarea în lagărele de exterminare a compatrioţilor noşrtii evrei şi romi. “Este o experienţă de şapte zeci de ani a faptului că statul nu poate să se ridice în numele nici unei idologii împotriva propriilor cetăţeni”, a subliniat preşedintele ungar, arătând: “În 1956, trupele sovietice au reprimat lupta pentru libertate a maghiarilor, dar nu au putut reprima dorinţa lor de libertate”.
În urmă cu 25 de ani a devenit inreversibil procesul de transformare socială, care a avut loc în mod paşnic, iar Ungaria a îndeplinit un rol important în declanşarea procesului de reunificare a Europei, dezbinată prin cortina de fier. “Atunci am declarat ferm că vom rămâne loiali moştenirii Sfântului Ştefan”, a subliniat János Áder, adăugând: “Sfântul Ştefan, regele întemeietorul statului nostru, a privit spre Occdient”.Preşedintele Ungariei a continuat evocarea evenimentelor istorice decisive prin amintirea aderării Ungariei la NATO, în urmă cu 15 ani, precum şi la Uniunea Europeană, în urmă cu 10 ani. Şeful statului s-a adresat în calitate de comandant suprem al armatei ungare către viitorii ofiţeri care cu prilejul Zilei Naţionale a Ungariei au depus jurământul, subliniind că sarcina lor este “de a sta în slujba ţării pentru ca Ungaria, ca stat aliat al NATO, să dispună tot timpul de forţe sufieciente pentru ca pacea să nu fie tulburată de către nimeni”.
Sărbătoarea statalităţii Ungariei a fost numită de şeful statului János Áder drept Ziua naţională a respectului de sine, iar în calitatea sa de şef al statului, a considerat că cea mai importantă sarcină a sa în ziua de 20 august este de a-şi exprima respectul faţă de toţi compatrioţii săi.”Trebuie să apreciem că trăim în pace şi libertate. Destinul nostru personal şi comun va putea progresa numai prin respctarea realizărilor noastre, iar resursele noastre naturale trebuie să le apărăm pentru generaţiile viitoare”. János Áder şi-a încheiat discursul său prin cuvintele poetului, politicianului maghiar Ferenc Kölcsey: “Ţara înainte de toate!”
Dacă vrei pace, trebuie să aminteşti de război
Numai ofiţerii bine pregătiţi, instruiţi şi disciplinaţi vor putea să dovedească devotament faţă de ţara lor, a sublinit ministrul ungar al apărării, Csaba Hende, cu prilejul depunerii jurământului viitorilor ofiţeri, moment care a avut loc în faţa Parlamentului Ungariei. Minsitrul apărării a subliniat că “lumea nu a devenit mai paşnică şi nici mai calculabilă, şi nici azi nu ştim ce va aduce viitorul”. “În urmă cu un an nimeni nu s-a gândit că într-una din ţările noastre vecine va izbucni războiul civil, în care a căzut victimă şi un avion civil.În urmă cu un an nimeni nu s-a gândit că o organizaţie teroristă reînviată va răsturna tot ceea ce a făcut în Irak timp de un deceniu NATO. Pe vremuri se spunea că, dacă vrei pacea, să te pregăteşti pentru război. Acum, la comemorarea a 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial spunem: dacă vrei pace să-ţi aminteşti de război”, a spus Csaba Hende. Ministrul apărării a mai adăugat: “Numai acea ţară va putea trăi liberă, numai acea naţiune va dăinui care este capabilă să se îngrijească de propria sa apărare. Mai trebuie să ştim că o armată se va bucura de realizări numai, dacă este iubită de naţiune şi respectată de stat”.
Ziua Naţională a Ungariei este o zi importantă şi pentru maghiarii din România. La festivitatea care a avut loc la Miercurea Ciuc mai mulţi vorbitori au evocat personalitatea Sfântului Ştefan.
Festivitatea de Ziua Sfântului Ştefan a prilejuit discursul preotul greco-catolic Attila Dombi, care a citat din cuvântările Sfântului Ştefan, menţionând: „În pofida faptului că ţara, care i-a fost oferită Fecioarei Maria, a fost divizată, graniţele nu s-au modificat. Şi în zilele noastre avem nevoie unul de celălalt, trebuie să ne bizuim unul pe celălalt”. La rândul său, preotul reformat Ingrid Szatmári a cerut, printre altele, de la Dumnezeu să-i ajute pe maghiari din Bazinul Carpatic în procesul lor de reunificare spirituală şi să le arate adevărata cale şi putere a dragostei unificatoare.
La Sfântu Gheorge, personalitatea Sfântului Ştefan, fondator al statului ungar, a fost evocată de aproximativ cinci sute de persoane. La Biserica Sfântul Iosif a fost oficiată o slujbă ecumenică, după care în piaţa din faţa bisericii a avut loc o festivitate în aer liber. În discursul său, senatorul László Klárik a subliniat că „pe parcursul ultimilor o mie de ani s-au născut şi au dispărut mai multe popoare din Europa, naţiuni întregi şi-au pierdut cultura şi limba, au fost divizate imperii, însă maghiarii au făcut faţă tuturor situaţiilor. Maghiarii au apărat conştiinţa de sine, naţională, lăsată de Sfântul Ştefan”.
Menţionăm că în urma deciziei Parlamentului de la Budapesta, din 1991, Ungaria are trei sărbători naţionale. Pe 15 martie, populaţia ungară aniversează Revoluţia din 1848-1849, când s-a consfinţit funcţionarea parlamentului modern al Ungariei. Pe 23 octombrie se comemorează revoluţia din 1956 împotriva ocupaţiei sovietice. Pe 20 august este sărbătoarea Sfântului Ştefan I, întemeietorul Regatului Ungariei.
Din cele trei sărbători de mare importanţă, 20 august este considerată Ziua Naţională a Ungariei. Este data la care se aminteşte despre noua statalitate a Ungariei.
Traducerea: Balázs Magdolna