Disputa electorală de la Târgu Mureș: Încerc să înțeleg pe unii candidați, încerc să descopăr obiectivele candidaților, dar nu întotdeauna reușesc – Interviu cu președintele Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák

În contextul disputelor legate de viitoarea componență a autorităților locale din zona Târgu Mureș și a luptei pentru privilegii și putere, l-am întrebat pe Balázs Izsák, președintele Consiliul Național Secuiesc, în ce măsură va fi favorabilă campania electorală pentru strângerea de semnături a formațiunii și dacă și alte organizații maghiare vor sprijini și mai mult această acțiune, sau dimpotrivă, vor fi preocupate de propriile lor campanii:

„Am încredere că această campanie va avea și un conținut și nu se va referi doar la persoane. Încerc să înțeleg pe unii candidați, încerc să descopăr obiectivele candidaților, dar nu în totdeauna reușesc. Aș putea fi nepărtinitor, dacă aș evidenția, de exemplu, o dispută în cadrul unui partid, chiar și în cadrul UDMR-ului. De exemplu, a avut un mare ecou disputa din Târgu Mureș.  Eu nu văd conținutul de idei al acestei dispute. Nu văd, dacă cineva alege dintre persoane, atunci dintre care scopuri mai alege, care sunt diferențele de principii între părțile rivale. Desigur, poate exista o dispută, o opoziție, numai că din punctul meu de vedere lipsesc principiile. După părerea mea aceste partide nu comunică cum trebuie. Pentru ele pe prim-plan nu se află principiile. Și campania de strângere de semnături este un element important al autonomiei Ținutului Secuiesc. În campania electorală pentru alegerile locale trebuie spus alegătorului că administrațiile publice locale au un rol și o responsabilitate imensă în lupta pentru autonomia secuiască. Se știe că legile românești nu asigură în prezent Ținutului Secuiesc o competență mai mare, în comparație cu cea de care dispun orașele din acest ținut. Aș putea să spun că în acest moment pe acest nivel se află autodeterminarea secuiască. Adică, consiliile locale se află la cel mai înalt nivel și este responsabilitatea lor organizarea viitorului comunităților locale. De aceea administrațiile publice locale au o responsabilitate și mai mare în comparație cu autoguvernările celorlate țări. Destinul, viitorul locuitorilor secui depinde în totalitate de administrațiile publice locale. Toate acestea ar trebui să fie vizibile în campania electorală, ar trebui să se vadă că aceste a își asumă responsabilitatea pentru comunitate, pentru viitorul populației secuiești. Nu se pot organzia alegeri locale în Ținutul Secuiesc, de exemplu, doar pe tema că administrațiile publice locale au grijă de iluminatul stradal. Desigur și aceasta este foarte importantă, dar consiliile locale au o greutate mai mare pe umerii lor”, a subliniat Balázs Izsák.

L-am întrebat pe președintele CNS, în opinia sa care ar fi cauza creșterii numărului cazurilor de îmbolnăviri cu coronavirus pe teritoriile locuite de maghiari, ceea ce nu s-a constatat în lunile anterioare?

„În această chestiune sunt un simplu cetățen muritor, nu sunt doctor, nu sunt epidemiolog. Încerc să urmăresc informațiile referitoare la coronavirus. Am încredere că politicienii vor găsi calea rațională pentru ca acest virus să nu explodeze și mai mult. Mai văd că sistemul sanitar arată de parcă nu își găsește locul, probabil din cauză că a fost construit pentru asigurarea asistenței în condiții normale. Știrile sunt îngrozitoare despre cum sunt tratați bolnavii care nu au Covid-19, dar au nevoie permanent de tratamente”.

Am dorit să aflăm de la Balázs Izsák, ce număr de semnături s-au strâns pe parcursul unei săptămâni?

„S-au strâns peste o mie de semnături, dar relativ sunt puține. Chiar acum facem o comparație cu datele din luna iulie a anului trecut. În general, sezonul de vară are o influență și asupra inițiativei. Oamenii când merg în concediu de odihnă lasă acasă, în general, laptop-ul, astfel că nu au cum să semneze online această inițiativă. Așa cum am spus, acum facem o comparație cu numărul de semnături adunate în luna iulie a anilor trecuți, dar chiar și cu rezultatele noastre obținute în aceată lună a anului precedent, dar chiar și cu rezultatele la care a ajuns în iulie inițiativa Minority SafePack. În jurul nostru sunt câteva inițiative cetățenești cu care putem să ne comparăm, ba mai mult, sunt și inițiative care sunt în derulare și în cazul cărora a fost, de asemenea, prelungit termenul-limită privind strângerea de semnături, și am constatat că nici una nu stă mai bine ca noi. Probabil cauza este luna iulie”.

La întrebarea, în ce măsură va influența creșterea numărului de îmbolnăviri cu coronavirus ritmul strângerii de semnături, președintele CNS a spus:

„În general, strângerea de semnături este influențată de chestiunile în care oamenii sunt îngrijorați de sănătatea și de viața lor, de pâinea de ziua de mâine. Toate aceste griji distrag atenția. Noi am observat că strângerea de semnături a luat un avânt în luna ianuarie, deoarece se apropia termenul-limită de 7 mai, și încă aveam un număr mic de semnături. A mers foarte bine și în februarie, iar la mijlocul lunii martie acest impuls s-a prăbușit, deoarece pandemia era pe prim-plan. Nu întâmplător am cerut noi Comisiei Europene ca prelungirea termenului-limită să fie valabil după ce se va încheia pandemia și nu vor mai exista măsuri de restricție. Acum am primit această prelungire, tocmai atunci când condițiile europene sunt mai nefavorabile, decât înainte. Acest ordin a ignorat raționamentul elementar. Probabil că la Bruxelles nu se vede, nu este evaluată realitatea europeană. În actuala situație nu se poate călători, nu se pot organiza campanii, dezbateri publice. Așadar, există și acum toate aceste cauze pentru care noi am solicitat prelungirea termenului limită privind strângerea de semnături pentru susținerea inițiativei noastre”.

La întrebarea, dacă nu va fi strâns numărul de semnături necesar până pe 7 noiembrie, vor solicita o nouă prelungire a termenului-limită, Balázs Izsák a menționat:

„În acest moment facem tot posibilul pentru strângerea a tot mai multe semnături. Când va veni timpul, înainte de 7 noiembrie, vom face un bilanț și vom lua o decizie în funcție de acesta despre ce trebuie să facem în continuare”.

La întrebarea, cum comentează afirmația făcută recent de comisarul premierului ungar însărcinat cu armonizarea năzuințelor de autonomie din Bazinul Carpatic, Katalin Szili, și comisarul ministerial pentru dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei, Ferenc Kalmár, potrivit căreia este nevoie de o normă europeană unitară cu privire la minoritățile naționale autohtone, deoarece UE nu este preocupată de cauza minorităților, această chestiune fiind trecută în competența națională, președintele CNS a făcut trimitere la subiecte ce ar trebui să preocupe pe reprezentanții de la nivel central ai minorității maghiare:

„În acest sens trebuie să insistăm neîntrerupt în cadrul Uniunii Europene, iar Ferenc Kalmár depune eforturi tocmai în această direcție. Vreau să subliniez că inițiativa noastră nu este  doar o inițiativă pentru minorități, ci se referă la regiuni, iar scopul este respectarea legislației aflate în vigoare. Respectiv, politica de coeziune să fie aplicată în mod echitabil, conform principiului solidarității. Noi dorim o politică de coeziune care se derulează conform principiilor prevăzute în diferite acorduri. Acesta ar fi un ajutor imens pentru Ținutul Secuiesc. În zilele trecute s-a vorbit mult despre pachetul de ajutor cu care s-a întors acasă România de la Bruxelles. Prima întrebare care mi-a venit în minte era, din această sumă cât va putea accesa România, respectiv, din această sumă ce fel de investiții infrastructurale vor fi realizate în Ținutul Secuiesc. Câte sate din Ținutul Secuiesc vor fi conectate la rețeaua de drumuri, în câte sate secuiești va fi lichidată izolarea infrastructurală, în câte sate secuiești depopulate va fi demarată repatrierea. Vorbim despre o sumă imensă. Dacă aș spune ca această sumă să fie împărțită proporțional cu numărul populației din Ținutul Secuiesc, atunci suma s-ar ridica la patru miliarde de euro. Acum suntem la începutul perioadei bugetului de șapte ani al UE. Acum trebuie să facem un inventar despre satele secuiești depopulate, trebuie să revizuim acele proiecte care nu au fost realizate până acum. Dacă vorbim despre faptul că 30% din drumurile României sunt drumuri terestre, atunci pun întrebarea, știe cineva, există o evidență despre cât la sută din drumurile din Ținutul Secuiesc sunt terestre? Fără dezvoltarea infrastructurală nu se poate opri procesul de depopulare a satelor secuiești. De fapt, în acest scop nici dezvoltarea infrastructurală nu este suficientă în sine. Este adevărat că acesta este primul demers indispenabil, după care se poate gândi și la alte investiții. În general oamenii vor să rămână acasă, pe pământul lor natal, ceea ce este și firesc. Vor să trăiască aici demn, să muncească, să aibă aici prespective, ca să poată construi o casă și să fie împreună cu familia lor. Banii la care m-am referit este suma bugetului UE pentru următorii șapte ani, care înseamnă 1.075 de miliarde de euro din care România a obținut o sumă imensă din care i se cuvine și Ținutului Secuiesc, în cazul în care se va putea accesa întreaga sumă, o cotă proporțională cu numărul de locuitori.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto:szekelyhon.ro

 

Lasă un comentariu


+ 2 = 6

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.