Participanţii la un seminar pentru protecţia minorităţilor, organizat la Târgu Mureş de Fundaţia Bernády György, au solicitat Guvernului României să verifice mai eficient aplicarea în România a pevederilor Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare, informează Agenţia ungară de Presă MTI. La cea de-a 11-a ediţie a seminarului, care s-a încheiat la sfârşitul acestei săptămâni, participanţii au dezbătut aplicarea prevedeilor Cartei, în România. Preşedintele fundaţiei, vicepreşedintele politic al UDMR, László Borbély, a subliniat că Guvernul român ar fi trebuit să pregătească încă de anul trecut raportul privind aplicarea Cartei în România, dar nu s-a întâmplat aşa, deoarece autorirăţile de la Bucureşti şi-au îndeplinit sarcinile ce i-au revenit cu deficienţe, se arată în comunicatul dat publicităţ de această formaţiune politică. Participanţii au solicitat Ministerului român de Externe ca înainte de trimiterea raportului să organizeze o întâlnire cu reprezentanţii minorităţilor naţionale şi ai societăţii civile. Potrivit lui László Borbély, datorită participării la guvernare a UDMR, Carta “stabileşte standarde înalte” în privinţa României, însă aplicarea acestora este deficitară. Autorităţile române mai trebuie să întreprindă paşi importanţi – a mai spus László Borbély – în vederea aplicării pevederilor Cartei, însă este un lucru pozitiv faptul că maghiarii din România pot să se adreseze în limba lor maternă avocatului poporului. La rândul său, György Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, a pledat pentru extinderea dreptului minorităţilor din România în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne. El a propus ca actualul procent de 20% aplicat în cazul maghiarilor în raport cu populaţia majoritară a unei zone, să fie diminuat la 15%. De menţionat că legislaţia română prevede un procent de 20% din totalul populaţiei unei localităţi necesari pentru ca minorităţile respective să beneficieze de dreptul de a folosi limba maternă în administaţie şi justiţie. Subprefectul judeţului Mureş, Zsigmond Nagy, a declarat că după instalarea sa în această funcţie în această vară s-a adresat către 34 de instituţii publice pentru a afla, dacă acestea folosesc bilingvismul prevăzut de lege. Într-o lună din cele 34 de instituţii au răspuns doar 10 din care numai cinci au asigurat aplicarea prevederilor Cartei Europene.