Institutul Bálványos a realizat, recent, un studiu, intitulat ”Maghiari transilvăneni prin lume 2020” cu intenția de a afla de ce pleacă, respectiv de ce au plecat maghiarii transilvăneni în străinătate din România, cum trăiesc ei în prezent în țara respectivă și în ce măsură reușesc să ”creeze în jurul lor o mică lume maghiară”. O altă chestiune foarte importantă a fost, cum se raportează ei față de România și Ungaria, în ce măsură sunt legați de pământul lor natal. Institutul Bálványos și-a dorit să mai afle, dacă există rețele maghiare transilvănene în diferite țări sau maghiarii din Transilvania aleg și aderă la rețelele pan-maghiare deja existente, sau eventual își formează singuri rețelele lor pan-maghiare.
De menționat că premergător acestui studiu, Institutul pentru Studierea Minorităților Naționale al Academiei Ungare a realizat o cercetare, sub genericul ”Maghiarii în străinătate”, în care a studiat emigrarea din Ungaria și stitul de viață a maghiarilor plecați din Ungaria în străinătate cu scopul de a găsi un loc de muncă sau pentru a se stabili aici. Cercetarea Institutului Bálványos a adaptat chestionarul institutului Academiaie Ungare condițiilor din România, acordând o atenție deosebită asupra situației specifice a maghiarilor din Transilvania și asupra dublei lor legături față de România și Ungaria.
Studiul a fost realizat online cu ajutorul unui chestionar cu care Institutul Bálványos a încercat să se adreseze maghiarilor care trăiesc în mod constant în străinătate (dar nu în Ungaria). Chestionarul a fost transmis către acest grup-țintă prin diferite canale: prin implicarea diferitelor instituții de stat (de exemplu filialele Institutului Balassi, programul Kőrösi Csoma Sándor), prin mass-media maghiară din străinătate, prin anunțuri cu plată, postate pe Fecebook, prin cooperarea celor rămași acasă și prin ajutorul presei maghiare din Transilvania (încheiând un parteneriat media cu ziarele Krónika și Székelyhon).
Răspunsurile au venit din următoarele țări/regiuni: Germania (341), Marea Britanie și Irlanda (318) Statele Unite ale Americii (164), Suedia (125), Canada (117), Austria (113), Danemarca (72), Elveția (67), Olanda (66), Israel (49), Belgia și Luxemburg (52), Finlanda și Norvegia (49), Spania (44), alte țări din Europa de Sud (48), Franța (45), Australia și Noua Zeelandă (27), America de Sud (14), Europa de Est (22), Orientul Mijlociu (18), Orientul Îndepărtat (8) și Africa (2).
Vârsta medie a celor care au completat chestionarul a fost de 44 de ani și care trăiesc în general de 12 ani în străinătate.
Din punctul de vedere al ultimului domiciliu din România, 37% din maghiarii transilvăneni care trăiesc în străinătate au plecat din Ținutul Secuiesc, 32% din centrul Transilvaniei, 18% dn Partium, iar 13% din diaspora internă. Cei mai tineri emigranți sunt cei din Ținutul Secuiesc (40% au vârsta de peste 40 de ani), iar cei mai în vârstă sunt cei din diaspora internă (45% au vârsta de sub 50 de ani). Cele mai populare destinații au fost:
Din Ținutul Secuiesc: Danemarca, Elveția, Germania; din centrul Tanslvaniei: SUA, Olanda și Suedia; din Partium: Israel; din diaspora internă: Canada.
În total 15% din maghiarii transilvăneni care trăiesc în străinătate au pregătire postgraduală, 43% au studii superioare, 28% au studii liceale, și 14% au studii de bază. Cei mai mulți cu studii superioare au plecat în SUA și Canada (78% respectiv 69%), precum și în Olanda (63%). Cei mai mulți cu studii de bază trăiesc în Germania și în Israel (20%-20%).
Cu toate că rezultatele studiului nu pot fi considerate reprezentative, oferă, totuși, posibilitatea pentru a observa unele caracteristici ale modelului migraţional al maghiarilor din Transilvania.
Pe baza răspunsurilor se poate afirma că printre cauzele principale ale emigrării se află șansa pentru o viața mai bună, situația economică din România și posibilități mai bune de angajare, în schimb cauzele personale sunt mai puțin prezente în răspunsurilor maghiarilor din străinătate.
Potrivit răspunsurilor, maghiarii transilvăneni au plecat în Canada, Austria și Suedia mai ales din motive politice, pentru ei nefiind atât de importantă oportunitatea găsirii unui loc de muncă mai bun. Locul de muncă a fost cauza principală în cazul celor care au ales noi destinații. Astfel, procentul celor care au plecat din România în Danemarca din motive personale, profesionale, pentru a continua studiile sau din aventură, este mult mai mare. În Israel și SUA maghiarii au plecat din motive personale, numărul acestui grup fiind mai mic în Canada.
În decizia maghiarilor care au emigrat înainte de 1989 cauzele politice au avut un rol major. În schimb, în ultimii ani mulți au emigrat (4-4,8%) în dorința de a strânge bani pentru a începe o afacere aici, acasă. Aceștia au încercat să își găsească un loc de muncă mai ales în Marea Britanie, Olanda, Elveția, Germania și Israel.
Pentru stabilirea cu domiciliu în diferite țări maghiarii au fost ajutați, de regulă, de prieteni și cunoștințe, dar au fost și care și-au rezolvat singuri această chestiune. În acest sens mai interesant este cazul Israelului unde 33% din respondenți au apelat la o firmă care se ocupă de stabilirea cetățenilor în acest stat.
În privința situației de piață și a stilului de lucru se pot observa următoarele:
În total 73% au lucrat cu normă întreagă, 10% cu jumătate de normă, 6% au învățat, iar 10% nici nu au lucrat și nici nu au învățat. În Danemarca, Suedia, Canada și Israel procentul celor carea au lucrat cu normă întreagă a fost mic (62-67%), ceea ce se poate explica prin faptul că în Danemarca mai mulți au venit pentru studii, iar în Suedia, Canada și Israel în prezent ei sunt pensionari. 41% din respondenți, care au un loc de muncă, lucrează în domenii în care este nevoie de studii superioare sau liceale, 34% lucrează în agricultură sau prestează o muncă necalificată, iar 25% sunt angajați în sectorul serviciilor.
Potrivit studiului, intervievații sunt, în general, mulțumiți cu nivelul lor de viață. Majoritatea lor covârșitoare (91%) au declarat că în prezent trăiesc mai bine, decât în România, iar 72% au afirmat că trăiesc mult mai bine în comparație cu țara lor natală.
Potrivit răspunsurilor, maghiarii transilvăneni emigrați în străinătate, în ultimii ani au venit în România în medie de 1,9 ori și de 2,7 ori au fost în Ungaria. Frecvența vizitelor lor sunt influențate de următorii factori:
Distanța – maghiarii din Austria au vizitat Ungaria de 10,4 ori și de trei ori au fost în România; cei care trăiesc în Danemarca și Marea Britanie vin în România mai des, în timp ce din destinațiile mai vechi maghiarii vizitează mai ales Ungaria.
Intervievații au mai precizat că urmăresc mai cu seamă știrile din țările în care trăiesc, după care ascultă informațiile din Ungaria și apoi pe cele din România. Știrile din Ungaria și România sunt urmărite mai ales de bărbați, iar cele din țara în care locuiesc, sunt urmărite de femei.
În privința reîntoarcerii maghiarilor în România, respectiv în Ungaria, s-au conturat patru categorii: 59% din respondeți planifică să rămână în continuare în străinătate, 23% doresc să se întoarcă în România, 12% intenționează să se stabilească în Ungaria, iar 6% sunt indeciși în privința revenirii în România, respectiv în Ungaria.
Pe baza datelor se poate spune că majoritatea (57%) intervievaților nu fac o diferență între maghiarii din Transilvania și din Ungaria atunci când vine vorba despre construirea unei relații de prietenie. 22% caută mai ales prietenia cu maghiarii din Transilvania, iar 21% cu cei din Ungaria.
La întrebarea, dacă au necazuri de la cine așteaptă ajutor, maghiarii au răspuns că nu așteaptă nici un ajutor din partea autorităților române sau ungare, sau din partea unor organizații ale societății civile (2,6%-3,5%), ci din partea autorităților țărilor în care trăiesc. Majoritatea covârșitoare a maghiarilor au răspuns, însă, că pot conta în caz de nevoie pe familia rămasă în România. Din faptul că maghiarii pun bază pe instituțiile de stat din țările respective, rezultă că au încredere în funcționarea țărilor în care trăiesc.
Sursa: balvanyos.org
Foto: Tommaso Pecchioli via unsplash.com
Traducerea: Balázs Magdolna