Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), examenul național de bacalaureat din România nu discriminează defavorabil pe elevii din școlile cu predare în limba maghiară. Despre hotărârea CEDO, pronunțată marți, au relatat mai multe portaluri din România. Instanța, cu sediul la Strasbourg, a analizat plângerea depusă de șase tineri din Ținutul Secuiesc, care nu au trecut proba de limbă și literatură română în cadrul examenului de bacalaureat. CEDO urmează să se pronunțe asupra a altor zece plângeri.
Cei șase tineri din Ținutul Secuiesc au depus plângeri la CEDO la îndemnul Fundației ”Székely Figyelő” (Observatorul Secuiesc), după ce președintele fundației, Zsolt Árus, a pierdut toate procesele similare, intentante în numele ficei sale, iar contestația depusă de el a fost respinsă de această instanță internațională. Reclamanții au susținut că absolvenții școlilor cu predare în limba maghiară trebuie să susțină cu două examene mai mult pentru obținerea diplomei de bacalaureat (trebuie să susțină examenul în scris și oral în limba și literatura română). Recalamanții au considerat că susținerea cu două examene mai mult este o discriminare defavorabilă, deoarece la admitere sunt luate în considerare rezultatele examenului de bacalaureat. România și-a asumat, prin ratificarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, că va asigura condiții egale pentru continuarea studiilor tuturor cetățenilor.
CEDO a adoptat această hotărâre printr-o decizie majoritară. Din cei șapte judecători ai Curții Europene tocmai reprezentanții Ungariei și României, respectiv Péter Palóczai și Iulia Motoc, nu au fost de acord cu această hotărâre. Completul de judecători a fost de acord că reclamanții au trebuit să susțină cu două examene mai mult la bacalaureat, dar a considerat că aceasta este o consecință directă și inevitabilă a deciziilor lor luate în mod conștient și voluntar în legătură cu învățarea într-o altă limbă și nu în limba română, precum și a faptului că această posibilitate este asigurată de statul român. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat: Legea recunoaște un drept, dar nu dispune obligativitatea, potrivit căreia elevii care aparțin minorităților naționale trebuie să învețe în limba lor maternă. Hotărârea CEDO a fost comentată miercuri pe blogul său de Zsolt Árus, cel care a declanșat această luptă juridică. Zsolt Árus a susținut că instanța nu a citit cu atenție datele statistice oferite de Guvernul României, deoarece din acestea rezultă clar că procentul absolvenților școlilor cu predare în limba maghiară, care trec cu succes examenul de bacalaureat este mult mai mic, și cei mai mulți nu reușesc să treacă tocmai la examenul de limbă și literatură română. Zsolt Árus a mai precizat: Sentința CEDO este inacceptabilă și de aceea se vor adresa Marii Camere a instanței și vor solicita revizuirea hotărârii.
Potrivt unui sondaj de opinie, dat publicității în luna septembrie a acestui an, în rândul maghiarilor din Transilvania există aproape un consens absolut în sensul că copiii maghiari trebuie să învețe limba română. 67% din adulți consideră, totodată, că este discriminativ faptul că la examenul de bacalaureat, la proba de limbă și literatură română absolvenții școlilor cu predare în limba maghiară se confruntă cu aceleași criterii ca și colegii lor români. Sociologul clujean Tamás Kiss, care a prezentat acest sondaj, a declarat că media obținută de elevii maghiari la bacalaureat este sub media națională din cauza notelor obținute la proba de limbă și literatură română. Elevii care învață în limba maghiară obțin rezultate mai bune față de media națională la evaluările internaționale (PISA), a adăugat sociologul.
Sursa: MTI
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: szabadsag.ro