Declaraţia finală a reuniunii Congresului Mondial Evreiesc


În declaraţia adoptată în ultima zi a reuniunii de la Budapesta, Congresul Mondial Evreiesc (WJC) a solicitat Guvernului ungar intreprinderea unor demersuri în scopul reducerii rasismului şi a xenofobiei. Participanţii au susţinut că expansiunea formaţiunii politice ungare Jobbik şi a partidului neonazist grec Zorii Aurii este deosebit de periculoasă. Cardinalul ungar Erdő Péter, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, primat al Ungariei, a subliniat, în luarea sa de cuvânt, că reprezentanţii Bisericii Catolice şi ai comunităţii evreieşti din Ungaria se află în dialog permanent.
Parlamentul de la Budapesta a înscris printre obiectivele sale propunerea Partidului Spocialist Ungar, potrivit căreia Executivul ungar trebuie să creeze posibilitatea ca fiecare elev din şcolile generale şi din licee să viziteze, cel puţin odată, cu sprijinul statului, muzeul creat în locul lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.
În declaraţia adoptată, participanţii Congresului Mondial Evreiesc au lansat un apel guvernelor Ungariei şi a altor state europene, precum şi autorităţilor acestor ţări, prin care a solicitat întreprinderea demersurilor necerare pentru apărarea nu numai a evreilor, dar şi a minorităţilor naţionale. În declaraţia finală WJC îşi exprimă îngrijorarea din cauza expansiunii în Europa a partidelor de extremă dreapta, neonaziste, menţionând, în special, tendinţele din Grecia şi Ungaria. Documentul solicită societăţiilor locale, să nu lase ca partidele extremiste, xenofobe să submineze din nou principiile de bază ale democraţiei. Documentul a solicitat Ungariei să recunoască că Jobbik şi alte organizaţii partenere ale acestei mişcări extremiste, cum ar fi Garda Maghiară, reprezintă un pericol pentru democraţie şi toate forţele democratice trebuie să se solidarizeze pentru a întreprinde anumite demersuri împotriva extremismului. WJC a lansat un apel şi autorităţilor ungare, solicitând, de asemenea, demersuri eficiente în vederea apărării minorităţilor naţionale, a romilor şi a evreilor, precum şi împotriva violenţei şi a instigării la ura rasială, şi a negării Holocaustului. În apelul lansat premierului ungar şi celorlalţi lideri, WJC a solicitat aderarea acestora la cei 125 de reprezentanţi parlamentari din 40 de ţări şi semnarea Declaraţiei de la Londra privind lupta împotriva antisemitismului.
Participanţii au căzut de acord în ultima zi a reuniunii că rădăcinile xenofobiei şi ale antisemitismului pot fi asanate nu numai prin legi, dar şi printr-o educaţie adecvată. Participanţii au stabilit, de asemenea, că antisemitismul de azi est-european şi vest-european au origini diferite. Antisemitismul est-european este rezultatul islamismului radical, în timp ce cel vest-european este „produsul” populismului. Participanţii au discutat în detaliu despre expansiunea partidelor de extremă dreapta, astfel despre Jobbik din Ungaria şi despre partidul Zorii Aurii, din Grecia. Potrivit ziaristului britanic Robin Shepherd,  în Europa de azi trebuie să se facă o diferenţă între extrema dreaptă şi neonazism. Între partidele de extremă dreapta există o asemănare în ceea ce priveşte opoziţia lor manifestată împotriva imigrării, dar nu sunt în mod necesar antisemite. Neonaziştii se află pe marginea dreaptă a extremei drepte şi sunt, fără echivoc, antisemiţi, ba mai mult, instigă la violenţă.
Referitor la Jobbik, WJC susţine că premierul Viktor Orbán nu adoptă o poziţie suficient de dură faţă de această formaţiune politică, deoarece în viitorul guvern, – dacă Fidesz nu va obţine o majoritate absolută -, va putea conta pe Jobbik ca partener de coaliţie sau eventual acesta ar putea să susţină din exterior activitatea Executivului. În opinia mai multor vorbitori, Jobbik reprezintă un pericol serios, şi au considerat ca fiind inacceptabil ca în Legislativul ungar să aibă loc instigări antisemite. În luarea sa de cuvânt Marianna Jónás, pedagog social, a precizat că Executivul de la Budapesta generează sentimentul de ură şi împotriva minorităţii rome. În acest context, specialistul l-a citat pe Zsolt Bayer care într-un articol publicat în paginile cotidianului ungar „Magyar Hirlap” i-a denumit drept „animale” pe romi. Viktor Orbán s-a angajat pentru apărarea evreilor doar prin vorbe, însă este evident că „nu există o corelaţie între cuvintele şi faptele sale”, a mai spus Marianna Jónás.
În opinia celor care au luat cuvântul la această reuniune şi partidul grec Zorii Aurii creează îngrijorări. Aşa cum a arătat şi britanicul Robin Shepherd, acest partid neonazist îşi recrutează adepţii în situaţii economice grave. Multora le place să jure răzbunare împotriva respectivului regim politic şi adeseori apelează la violenţă. Anul trecut Zorii Aurii a accedat în Parlament, iar astăzi indicele de popularitate al acestui partid depăşeşte 12%. Guvernul grec, condus de Antonis Samaras, încearcă să aplice prevederile legii împotriva abuzurilor nefasciştilor. Liderul comunităţii evreieşti din Grecia, Davod Saltie, a declarat, citându-l pe adjunctul ministrului de justiţie, Kostas Karagunis, că Executivul de la Atena pregăteşte unele propuneri în vederea aplicării  pedepsei cu închisoarea de la trei luni la şase ani şi o amendă de 20 de mii de euro celor care în public – pe stardă, prin intermediul mass-mediei sau al internetului – instigă la violenţă, neagă Holocaustul şi utilizează simboluri naziste. Prevederile legii sunt valabile şi în cazul parlamentarilor greci, a mai precizat Robin Shepherd. Dar, câteodată nici prin legislaţie nu se poate rezolva totul, aşa cum s-a demonstrat şi în cazul partidului neonazist german NPD. La nivel naţional, NPD nu este un factor important şi au fost mai multe încercări pentru interzicerea acestuia, însă fără succes. Serviciul secret german s-a implicat atât de puternic în NPD, încât Curtea Constituţională a decis că nu este concludent în ce măsură influenţează aceste persoane integrate în acest partid neonazist acţiunile NPD. Prin urmare, Curtea Constituţională a respins propunerea privind înterzicerea NPD.
La rândul său cardinalul Péter Erdő a vorbit despre libertatea religioasă, amintind că pe parcursul istoriei au existat perioade în care statul a ignorat Biblia, Legea naturală, ceea  ce a condus la rasism şi xenofobie, aşa cum s-a întâmplat şi în Germania, în secolul trecut. Bisericile trebuie să caute tot timpul punctele comune între ele, a mai spus cardianul, precizând că între Biserica Catolică din Ungaria şi comunitatea evreiască există o relaţie de colaborare.
La sfârşitul reuniunii WJC, fostul premier ungar, Miklós Németh, a fost distins cu premiul Nahum Goldmann. Acest premiu este decernat, de regulă, celor care acordă un sprijin prin diferite acţiuni şi prin adoptarea unor măsuri importante în favoarea comunităţii evreieşti. Preşedintele reales al Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, şi-a cerut scuze premierului ungar Viktor Orbán. După cum a spus, a aflat ulterior că Viktor Orbán s-a delimitat, într-un interviu acordat unui ziar izraelian, de Jobbik. WJC tocmai din cauza lipsei acestei delimitări clare a ridicat obiecţii după discursul rostit de Viktor Orbán la deschiderea lucrărilor reuniunii WJC. (www.nepszava.hu – 8 mai 2013)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


6 + 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.