După ce a creat o mare dezamăgire în rândul maghiarilor din România prin faptul că a respins crearea de legi europene în privința minorităților naționale, Comisia Europeană a venit cu o serie de precizări (vezi aici) pe această temă, prin care încearcă să-și explice decizia.
Principalul motiv este acela că solicitările ce se regăseau în MSPI există deja formulate prin alte documente oficiale pe teritoriul european, iar respectarea acestora ține de modul în care fiecare stat a ales să le respecte (deoarece în state precum Franța, Bulgaria sau Grecia minoritățile nu sunt recunoscute, iar în altele precum Italia sau Belgia ele se bucură de un statut special).
Redăm în continuare din articolul publicat pe site-ul oficial al Comisiei
Diversitatea este esența UE. Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene statuează că uniunea este fundamentată pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, domnia legii și respectul pentru drepturile omului, inclusive drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.
Un cadru legal este disponibil pentru a asigura că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sunt respectate. Acesta include Charta Drepturilor Fundamentale, dar și inițiative specifice care interzic discriminarea, precum Decizia Cadru a Consiliului privind Combaterea Rasismului și Xenofobiei.
Acest cadru general este susținut și de politici dedicate, iar Comisia von der Leyen este hotărâtă să facă progrese în acest sens, ca parte a unei Uniuni a Egalității. Asta include, de exemplu, Planul UE anti-rasism, Strategia 2020-2025 pentru egalitate de gen, Strategia 2020-2025 pentru LGBTQ, Cadrul Strategic privind Romii al UE pentru egalitate, incluziune și participare.
În timp ce drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale reprezintă una dintre valorile de care Uniunea este atașată, UE nu are competență legislativă generală în domeniul protecției minorităților naționale.
Care este obiectivul Inițiativei Minority SafePack?
Inițiativa Minority SafePack este cea de-a 5-a inițiativă care a avut succes, susținută de peste 1 milion de cetățeni din UE. Inițiativa își propune să îmbunătățească protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune. Ea cere UE să adopte un set de acte normative pentru a îmbunătăți protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune. Mai concret, Inițiativa Minority SafePack conturează 9 propuneri.
Care este replica CoM la Inițiativa Minority SafePack?
Comisia a analizat cu atenție propunerile făcute de organizatori, începând din 2013, când inițiativa a fost prima data înregistrată, un număr de măsuri fiind luate pentru a îmbunătăți situația minorităților în Uniune. Răspunsul Comisiei punctează că legislația recentă, deja existentă, susține obiectivele celor 9 propuneri ale Inițiativei. Nepropunând alte acte legislative, Comisia consideră că se pot urmări mai multe domenii.
Ce sunt aceste acțiuni de monitorizare?
CoM este hotărâtă să continue să ofere susținere politică și finanțare pentru incluziune, și respect pentru diversitatea culturală bogată a Europei, care este una dintre prioritățile și țintele Comisiei.
Răspunsurile Comisiei pe cele 9 propuneri înaintate de inițiativa Minority SafePacK.
I.Propunerea privind o Recomandare a Consiliului pentru protecția și promovarea diversității culturale și lingvistice în Uniune
Comisia va monitoriza îndeaproape implementarea unui număr de inițiative UE adoptate din 2017, care include aspect menționate în Inițiativă Cetățenească,: în special Recomandarea Consiliului C/01/189/2018 despre promovarea valorilor comune, educație incluzivă și dimensiunea europeană a predării; Recomandarea Consiliului (2019/C 189/03) asupra unei abordări comprehensive asupra predării și învățării limbilor; Comunicarea despre realizarea Ariei Europene Educaționale 2025.
Comisia mai învederează că Cadrul Strategic UE privind Romii pentru egalitate, incluziune și participare va promova conștientizarea cu privire la arta, istoria, cultura și inovarea social aparținând romilor rome, precum și cu privire la politicile în domeniul integrării romilor.
Deoarece aceste inițiative UE sunt de dată recentă, efectele și rezultatele concrete vor fi vizibile abia în anii ce urmează. Comisia va rămâne deplin angajată în asigurarea implementării lor efective.
În plus, urmare a Strategiei Comisiei privind implementarea Cartei Drepturilor Fundamentale, adoptate în decembrie 2020, aspectele legate de drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale vor forma o parte integrală din raportul tematic anual al Comisiei asupra aplicării Cartei Drepturilor Fundamentale în UE.
II.Propunere privind o decizie sau o reglementare pentru a adapta ”programele de finanțare, astfel încât să devină accesibile pentru comunitățile mici vorbitoare de limbi minoritare sau regionale
Noile programe de finanțare, precum Erasmus + și Creative Europe sunt accesibile pentru comunitățile mici vorbitoare de limbi minoritare sau regionale. Agențiile naționale pentru implementarea Erasmus + și rețeaua Creative Europe desks ar trebui să se întâlnească cu reprezentanții comunităților mici vorbitoare de limbi minoritare sau regionale pentru a le oferi asistență și îndrumare practică în domeniul aplicării pentru fonduri. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru a crea un ghișeu unic pentru ca solicitanții să reușească să acceseze rețeaua Creative Europe Desks. De asemenea, Comisia va oferi îndrumare și clarificare superioară a instrucțiunilor.
Comisia va continua să monitorizeze proiectele ce implică limbi minoritare sau regionale și va analiza impactul lor potențial asupra politicilor din țările respective.
III. Propunerea pentru o decizie sau o reglementare pentru a crea un centru pentru diversitate lingvistică, consolidarea conștientizării importanței limbilor minoritare sau regionale , precum și promovarea diversității la toate nivelurile pentru a fi finanțată mai ales de către UE.
Comisia consideră că este esențial să mențină și să dezvolte cooperarea, prin Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei, dar și să ofere sprijinul Comisiei statelor membre pentru implementarea Recomandării din 2029 a Consiliului. Aceasta va asigura o atenție adecvată a UE și va evita riscurile de dublare a eforturilor și resurselor, prin centre adiționale.
IV.Propunerea privind o reglementare care să adapteze regulile generale ale Fondurilor Structurale, în așa fel încât să fie avută în atenție protecția minorităților și promovarea diversității culturale și lingvistice.
Comisia evidențiază că în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027, cerința non-discriminării este întărită prin asigurarea respectării Cartei Drepturilor Fundamentale, ca principiu orizontal și condiție favorizantă orizontală, aplicabile tuturor ariilor de reglementare.
Comisia subliniază, de asemenea, că fondurile politicii de coeziune vor continua să fie disponibile pentru sprijinirea integrării socio-economice a minorităților etnice și a comunităților marginalizate, în conformitate cu nevoile identificate de către statele membre la nivel național, regional și local.
V.Propunere de regulament de modificare a programului „Orizont 2020” în scopul îmbunătățirii cercetării cu privire la valoarea adăugată pe care minoritățile naționale și diversitatea culturală și lingvistică o pot aduce dezvoltării sociale și economice din regiunile UE.
Comisia subliniază diferitele proiecte de patrimoniu lingvistic-cultural și limbi minoritare finanțate în cadrul Orizont 2020 și faptul că aceste oportunități de a proteja limbile ca parte a patrimoniului cultural european vor fi continuate și dezvoltate în continuare în cadrul noilor activități de cercetare și inovare Orizont Europa. Centrul de competențe pentru conservarea digitală și conservarea patrimoniului cultural, lansat de Comisie la 4 ianuarie 2021, face parte din aceste eforturi.
VI. Propunere de modificare a legislației UE pentru a garanta un tratament aproximativ egal pentru apatrizii și cetățenii Uniunii.
Comisia subliniază faptul că punerea în aplicare a noului plan de acțiune cuprinzător privind integrarea și incluziunea pentru 2021-2024 poate lua în considerare situația apatrizilor și a cetățenilor UE aparținând minorităților naționale, în special, nevoia lor de a fi mai bine integrați în societate printr-o mai bună ocupare a forței de muncă, educație și oportunități sociale.
Măsurile planului de acțiune vor fi sprijinite de noul Fond pentru azil, migrație și integrare pentru perioada de programare 2021-2027, precum și de Fondul social european Plus (FSE +) și Fondul european de dezvoltare regională.
VII. Propunere de regulament pentru introducerea unui drept de autor unitar, astfel încât întreaga UE să poată fi considerată o piață internă în domeniul dreptului de autor.
Comisia constată că diferite instrumente legislative (precum Directiva privind transmisiile și retransmisiunile online ale radiodifuzorilor și Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală) au fost adoptate din 2017 până în 2019, cu termene de transpunere care se extind până în iunie 2021. Implementarea acestor instrumentele legislative vor fi atent monitorizate de către Comisie.
Comisia a publicat o revizuire în decembrie 2020, în care a evaluat impactul extinderii normelor de blocare geografică la serviciile online care oferă acces la conținut protejat prin drepturi de autor (audiovizual și non-audiovizual). Comisia va lansa un dialog cu părțile interesate cu sectorul audiovizual pentru a discuta modalități concrete de a încuraja circulația și de a îmbunătăți accesul consumatorilor la conținutul audiovizual în întreaga UE, înainte de a lua în considerare orice măsuri ulterioare.
VIII. Propunere de modificare a Directivei (2010/13 / UE) privind coordonarea anumitor dispoziții din statele membre privind furnizarea de servicii media audiovizuale, în scopul asigurării libertății de a furniza servicii și a recepției de conținut audiovizual în regiunile în care există minoritățile locuiesc.
Comisia consideră că Directiva revizuită recent privind serviciile media audiovizuale (AVMSD) asigură faptul că furnizorii de videoclipuri la cerere (precum Netflix, Amazon etc.) contribuie activ la obiectivul de promovare a diversității culturale în cadrul Uniunii. În orientările emise cu privire la calcularea operelor europene, Comisia a considerat că acest obiectiv al diversității culturale poate fi realizat în mod eficient numai dacă cota de 30% a operelor europene este asigurată în fiecare dintre cataloagele naționale oferite de videoclipurile din mai multe țări. furnizori la cerere.
Comisia va monitoriza în mod regulat aplicarea normelor privind promovarea operelor europene, pe baza rapoartelor statelor membre și a unui studiu independent, precum și va monitoriza aplicarea generală a directivei.
XIX. Propunere de regulament sau decizie a Consiliului, în vederea scutirii pe categorii a proiectelor care promovează minoritățile naționale, precum și cultura acestora de la procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE.
Comisia consideră că normele existente sunt suficiente pentru ca statele membre să susțină proiecte care promovează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și cultura acestora.
Comisia va continua să ofere orientări, în cazul în care statele membre se confruntă cu dificultăți în a face măsurile pe care le intenționează să promoveze drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și cultura lor compatibile cu normele existente privind ajutoarele de stat.
Comisia va asigura punerea în aplicare eficientă a tuturor acestor aspecte și este pregătită să asiste statele membre acolo unde este relevant și necesar. De asemenea, Comisia va revizui, în timp util, eficacitatea măsurilor legislative recente și va lua în considerare o acțiune suplimentară, acolo unde este cazul.
Redacția
Foto: maszol.ro