Comunicatul preşedintelui CNS, Izsák Balázs, referitor la statutul de autonomie elaborat de UDMR
Organizaţiile care reprezintă năzuinţele autonomiste maghiare din Transilvania au ajuns doar la un consens parţial referitor la statutul privind autodeterminarea elaborat de Uniunea Democrată Maghiară din România, scrfie ziarul Magyar Hirlap. Potrivit Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), din cauza a mai multor prevederi din proiectul de lege privind autonomia Ţinutul Secuiesc elaborat şi prezentat recent de UDMR documentul devine inadecvat să fie supus unei dezbateri publice constructive.
CNS propune – printr-un comunicat semnat de preşedintele consiliului, Balázs Izsák – ca dezbaterea publică despre autonomie să aibă loc pe baza proiectului elaborat mai devreme de fostul preşedinte al CNS şi senator al UDMR, József I. Csapó, şi nu pe baza celui propus de UDMR. CNS a considerat, în acelaşi timp, că este un lucru pozitiv faptul că proiectul de lege elaborat de UDMR conţine şi un mesaj adresat populaţiei române, şi anume că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este revendicată de toate organizaţiile politice maghiare. Mai mult de atât, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) este gata să se lanseze în dezabeterea publică privind proiectul de lege al UDMR.
Potrivit preşedintelui partidului, Tibor T. Toró, din cauza a două chestiuni de principiu PPMT adoptă o poziţie diferită faţă de UDMR. PPMT şi-a exprimat nemulţumirea pentru că pe baza proiectului de lege al UDMR Ţinutul Secuiesc înseamnă doar judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în condiţiile în care hotarele acestor judeţe au fost trasate în timpul comunismului şi nu corespund cu hotarele istorice. „Ceea ce înseamnă renunţarea la scopuri în sine. În această chestiune va fi foarte greu să ajungem la un numitor comun”, a subliniat Tibor T. Toró, potrivit căruita este la fel de eronat că UDMR a condiţionat eventuala adoptare a proiectului său de modificarea Constituţiei. „Nu cred că în viitorul apropiat s-ar modifica Constituţia, astfel că supunerea spre adoptare a acestui proiect de lege va avea loc, probabil, într-un viitor îndepărtat. Oamenii vor fi trimişi acasă, ceea ce va slăbi forţa de mişcare a comunităţii maghiare. Succesul nostru depinde de puterea noastră de mobilizare a comunităţii”, a conchis preşedintele PPMT.
Transmitem mai jos textul integral al comunicatului semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák:
Autonomie împreună, fără militarizarea Ţinutului Secuiesc
Citind şi urmărind cu atenţie ecoul produs de statutul de autonomie, elaborat de UDMR, se poate observa un aspect pozitiv, şi anume că opiniei publice i-a fost transmis un mesaj, potrivit căruia autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este susţinută de toate organizaţiile politice ale maghiarilor, inclusiv de Uniunea Democrată Maghiară din România, care dispune de reprezentare parlamentară. Este demn de laudă şi stăruinţa depusă în interesul căştigării încrederii populaţiei române pentru cauza autonomiei. Însă, în prealabil trebuie ca această comunitate maghiară să adopte o poziţie unitară în îndeplinirea acestei misiuni cu care vrem să fie de acord şi compatrioţii noştri majoritari. Aceasta este prima şi cea mai importantă chestiune. Este un lucru îmbucurător că importanţa acestei misiuni a fost recunoscută şi de politicienii însărcinaţi cu funcţii de răspundere din ţara-mamă, iar vicepemierul ungar Zsolt Semjen în acest context a adresat un mesaj corespunzător, prin care i-a îndemnat pe actorii politici maghiari din Transilvania la menţinerea unei atitudini unitare în sprijinirea năzuinţelor de autonomie, remarcând, totodată, rolul integrator îndeplinit de Consiliul Naţional Secuiesc şi de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania.
În speranţa realizării unei cooperări, am stabilit anul trecut, în luna noiembrie, principiile de bază inviolabile ale autonomiei Ţinutului Secuiesc, în momentul în care dezbaterea publică se putea şi trebuia continuată pe baza consensului, deoarece în acea perioadă UDMR era departe de a elabora un proiect detaliat. Însă, chiar de atunci, a devenit clar că obiectivul Uniunii nu era elaborarea unui proiect mai bun, ci a unui proiect propriu, în ideea că astfel va putea exercita un control exclusiv asupra tematizării autonomiei. Ceea ce nu ar exclude în sine şansa compromisului, deoarece cel mai important lucru este ca Ţinutul Secuiesc să se apropie tot mai mult de autonomie, iar pentru acest lucru ar fi necesar un proiect coerent, care poate fi asumat de toată lumea, respectiv o garanţie din partea UDMR că, în interesul realizării autonomiei, în viitor va adopta o atitudine consecventă, considerând prioritare interesele secuilor.
În schimb, statutul de autonomie dat publicităţii de UDMR conţine o serie de erori, iar unele dispoziţii, care sunt străine de realităţile Ţinutului Secuiesc, nu se referă la acest lucru.
Una dintre cele mai consternante dispoziţii prevede:
„1. Prefectul răspunde în faţa ministrului de interne pentru menţinerea ordinii publice.
2. În acest sens, are posibilitatea de a desfăşura, prin respectarea prevederilor Legii privind ordinea publică şi siguranţa naţională, şi forţele Poliţiei şi Jandarmeriei de stat, respectiv alte forţe armate”.
Ceea ce reprezintă, de fapt, traducerea cuvânt cu cuvânt a articolului 88 din statutul de autonomie a Tirolului de Sud. Conform acestei dispoziţii, prefecţii ar fi investiţi cu atribuţii de care nu dispun în prezent şi ceilalţi prefecţi din ţară, ceea ce ar însemna acordarea unei puteri mai mari pentru unii prefecţi, iar acest lucru nu este prevăzut nicidecum în legile ţării şi, cu atât mai puţin, nu rezultă din voinţa secuilor. Se poate presupune, referitor la articolul 77 al statutului de autonomie, elaborat total greşit de UDMR, că autorii acestui document au copiat pur şi simplu statutul de autonomie al Tirolului de Sud, fără o analiză prealabilă, fără cunoaşterea condiţiilor şi a istoriei Tirolului de Sud şi, desigur, prin tratarea cu superficialitate a ordinului de drept al României. De aici rezultă că autorii proiectului UDMR ar fi capabili să desfăşoare chiar şi armata în Ţinutul Secuiesc, dar nu numai pe baza prevederilor Legii privind ordinea publică – precum prevede statutul de autonomie al Tirolului de Sud -, dar chiar şi pe baza Legii privind siguranţa naţională (!). Întregul articol 77 este în contradicţie nu numai cu interesele şi voinţa secuilor, dar şi cu legile din România, şi cu valorile fundamentale, democratice ale Europei secolului XXI.
Critica soluţiilor şi a abordărilor greşite nu se referă doar la acest articol, deoarece propunerea UDMR conţine o serie de prevederi, începând cu chestiunile de bază (vezi hotarele Ţinutului Secuiesc) şi până la constituirea intituţiilor (vezi centrele propuse), precum şi problema învăţământului, care fac nepotrivită supunerea acesteia unei dezbateri constructive.
O soluţie pentru depăşirea acestui impas ar putea fi reîntoarcerea la statutul de autonomie elaborat de fostul senator al UDMR, dr. József I. Csapó, înaintat chiar în două rânduri de reprezentanţii UDMR Parlamentului României şi care a devenit cunoscut ca proiect al Consiliului Naţional Secuiesc, fiind reiterat, printr-un referendum, de voinţa a 200 de mii de secui.
Dacă la acest proiect – ca punct de pornire – vor fi înaintate propuneri de modificare, chiar şi din partea UDMR, se va crea posibilitatea pentru ca aceste propuneri să fie înaintate în noiembrie CNS-lui. Din acest moment, poate fi considerat că aceasta este calea spre consens.
Balázs Izsák,
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
Budapesta, 22 septembrie 2014
(Traducerea comunicatului: Balázs Magdolna)