Candidatul Uniunii Democrate Maghiare din România la Preşedinţie, Hunor Kelemen, a lansant, recent, la Cluj-Napoca, proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de această formaţiune politică, în colaborare cu Partidul Civic Maghiar.
“Năzuinţele de autonomie ale comunității maghiare datează din perioada formării României moderne, de la redactarea Proclamației de la Alba Iulia, în anul 1918. Iar năzuințele de autonomie ale UDMR există de la instaurarea regimului democratic de după 1989″, a declarat preşedintele UDMR la o conferinţă de presă, care a avut loc la Cluj Napoca, prilej cu care a prezentat oficial acest proiect de lege.
Statutul de autonomie a generat multe controverse şi nemulţumiri.
Liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró, a criticat acest proiect de lege, susţinând că este o greșeală legarea proiectului de autonomie de o eventuală modificare a Constituției, pentru că, astfel, realizarea autonomiei secuilor este amânată pe termen nedeterminat. Tibor Toró este de părere că proiectul UDMR, care vizează constituirea unei regiuni autonome, formată din județele Harghita, Covasna și Mureș, nu este adecvat, pentru că Ținutul Secuiesc ar avea alte limite teritoriale.
La rândul său, liderul senatorilor UDMR, Béla Markó, a declarat, recent, unui ziar de limbă română, că “scopul PPMT este să elimine şi să înlocuiasca UDMR din viaţa politică din România. Partidul contesta toate realizările Uniunii”.
Acest proiect a provocat şi nemulţumirea preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc, Izsák Balázs, care susţine că „statutul de autonomie dat publicităţii de UDMR conţine o serie de erori, iar unele dispoziţii, sunt străine de realităţile Ţinutului Secuiesc”.
Chiar cu un an în urmă, Izsák Balázs a declarat la Târgu Mureş că CNS nu este de acord ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să formeze o regiune de dezvoltare distincta, organizaţia sa susţinând varianta unei regiuni administrative autonome.
“Noi am exprimat poziţia noastră, aici este o diferenţă între pozitia noastră şi cea a UDMR. Miza pentru noi, obiectivul nu este regiune de dezvoltare, ci regiune administrativă, autonomă.
De altfel, Regulamentul 59 din 2003 al Uniunii Europene prevede că unităţile statistice – iar regiunile de dezvoltare sunt de fapt nişte unităţi teritoriale statistice de tip NUTS II in UE – se formează din unităţi administrative. Deci restructurarea şi modificarea delimitării judeţelor trebuie făcută înainte şi nu după. Unităţile de dezvoltare se formează deja din unităţi administrative existente”, a sustinut Izsák Balázs, care a mai precizat: “Mai mult de atât, Ţinutul Secuiesc nu este format din cele trei judeţe în intregul lor, ci din Harghita, Covasna şi o parte din Mureş, însemnand 153 unităţi administrative si nu 214 câte insumează cele trei judeţe – Harghita cu 67 de unităţi administrative, Covasna cu 45 şi Mureş cu 102. Ţinutul Secuiesc se referă la 153 de autorităţi locale şi este format din 8 scaune, nu din trei judete (…) Regiune autonoma, acesta este scopul, nu regiune de dezvoltare”.
În acest context ne-am adresat preşedintelui Partidului Civic Maghiar (PCM), Zsolt Biró, deoarece am dorit să aflăm care este opinia sa, in calitatea pe care o detine, de vicepresedinte al CNS, despre poziţia acestei organizatii fata de proiectul de lege al UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc și de ce susţine CNS că proiectul elaborat de fostul senator UDMR, József Csapó, ar fi trebuit să fie supus dezbaterii şi că cel al UDMR este inadecvat pentru o dezbatere publică constructivă.
Iată ce a răspuns portalului nostru Zsolt Biró:
„Proiectul de lege elaborat de fostul senator UDMR, József Csapó, este mai vechi, decât CNS-ul. Pe de altă parte, Partidul Civic Maghiar a participat în mod activ în procesul de elaborare a proiectului de autonomie al UDMR. Una din condiţiile noastre impuse în momentul semnării acordului cu UDMR, a fost aceea ca în timpul elaborării proiectului noi să avem dreptul de a ne spune şi susţine opiniile noastre. UDMR a anunţat în urmă cu un an şi jumătate, la Congresul său din Miercurea Ciuc, că are în vedere elaborarea unui proiect cu privire la Ţinutul Secuiesc. Ceea ce a fost atunci salutat de toată lumea, inclusiv de noi. Aşadar, condiţia impusă de noi a fost ca şi PCM să participe la Comisia de lucru care urma să elaboreze acest proicet. Ne bucurăm că am putut participa în această comisie, deoarece, dacă ne uităm cu atenţie la activitatea desfăşurată de această comisie, putem observa de unde am pornit şi în ce stadiu ne aflăm acum.
PCM este o aşa-numită aripă politică, un fel de frate al CNS-lui. Membrii comisiei, selectaţi de noi, au venit, de fapt, în această comisie cu proiectul de lege al CNS. În urma muncii depuse a rezulat această variantă a proiectului care, desigur, nu este perfectă şi nu a repurtat un succes absolut pentru că sunt şi opinii diferite. Eu nu aş vorbi, în primul rând, despre deficienţele, greşelile proiectului de autonomie, ci despre faptul că cel mai important lucru este că în sfârşit am reuşit, împreună cu UDMR, să elaborăm un proiect de autonomie, care prevede, fără echivoc, că în privinţa Ţinutului Secuiesc calea de urmat şi soluţia este reprezentată de autonomia teritorială. Şi acest lucru este cel mai important în această chestiune, deoarece împreună cu UDMR, prin PCM şi până la CNS, toată lumea şi-a exprimat opinia, potrivit căreia, în cazul Ţinutului Secuiesc, obiectivul de urmat este obţinerea autonomiei. Sigur că sunt discuţii referitoare la autonomie, la modul cum va arăta acesta, în sensul competenţelor. De aceea, noi am spus că trebuie invitaţi toţi factorii vieţii publice să participe la această dezbatere. Este foarte important ca această dezbatere publică să aibă loc împreună cu societatea română, dar la fel de important este ca o dezbatere constructivă să aibă loc şi în plan intern, adică în cadrul societăţii maghiare pentru a realiza un consens în legătură cu cele mai importante principii.
De aceea, ne pare rău dacă cineva, azi, se dă la o parte ofensat şi spune că acest proiect nu este adecvat pentru o dezbatere constructivă. Dealtminteri, locul CNS-lui ar fi fost în această comisie de lucru. Din partea noastră, a PCM, am lansat de mai multe ori invitaţii în acest sens. Regretăm că CNS nu a acceptat invitaţia noastră.
Probabil, a considerat că nu este suficient sa fie invitat doar din partea PCM, însă eu nu puteam să-l invit pe Izsák Balázs, în numele lui Kelemen Hunor .
Acum, însă, după încheierea activităţii comisiei, în opinia mea, ar trebui să vorbim despre acel minim naţional pe care noi îl vom putea oferi şi vom putea face în aşa fel, încăt să fie şi adoptat. Şi de aceea, vă rog să-mi permiteţi o observaţie personală: nicăieri în Europa, în acea jumătate a ţărilor membre UE în care putem vorbi despre autonomii funcţionale, nicăieri nu a fost posibil ca, din prima, să fie adoptat acel bun proiect de autonomie la care azi noi ne referim, fie că este vorba despre Catalonia, de Scoţia, care are o largă autonomie, sau despre autonomia din Tirolul de Sud. Dealtminteri, Tirolul de Sud pentru noi a reprezentat un model pe care nu am reuşit să-l adaptăm integral în cazul Ţinutului Secuiesc, anumite aspecte trebuind să le aducem la un numitor comun, pentru a se risipi temerile.
Cea mai importantă chestiune asupra căreia PCM a revenit permanent este: nevoia de a clarifica hotarele Ţinutului Secuiesc, ce înţelegem noi prin faptul că trei judeţe vor alcătui această regiune, ce înseamnă când vorbim de Ţinutul Secuiesc istoric şi despre cele trei judeţe. Atunci când vorbim despre judeţul Mureş, ne referim la un judeţ istoric, mai „subţire”, şi anume la Scaunul Mureş. Desigur, se poate discuta despre o formă comună, despre judeţe, comune. În ceea ce mă priveşte, eu aş prefera mai mult această variantă cu tradiţii istorice de 50 de ani. Însă, trebuie să înţelegem că în secolul XXI această soluţie ar fi fost primită cu nedumeriri din mai multe puncte de vedere.
În textul statului de autonomie am formulat clar că, de la judeţe, competenţele vor fi transferate regiunilor, că dorinţa noastră este ca deciziile să fie aduse mai aproape de cetăţeni, în spiritul subsidiarităţii. Vrem să delegăm competenţele, să consolidăm oraşele secuieşti, istorice, iar astfel vom reabilita/crea bazele pentru o construcţie secuiască. Problema este că toate aceste lucruri trebuie să fie supuse dezbaterii publice, si repet, soluţia nu constă în a rămâne departe atunci când, în sfâşit, am fost cu toţii de acord – dacă vreţi, şi de dreapta şi de stângă – în privinţa autonomiei.
Pentru a evita neînţelegerile, totdeauna trebuie să se clarifice: ce înţelegem prin Ţinut Secuiesc, prin regiune autonomă. De asemena, considerăm ca fiind foarte importantă organizarea unui referendum pentru trasarea viitoarei regiuni autonome. Acest lucru acum nu se află în proiectul supus dezbaterii, dar, în varianta care va fi înaintată Parlamentului, după această dezbatere publică, va fi cuprins cu siguranţă. În opinia mea, hotarele regiunii secuieşti pot fi stabilite doar printr-un referendum, conform voinţei populaţiei. Mai există şi posibilitatea ca, într-o recomandare, anexată proiectului, noi să prezentăm acele unităţi administrative (reşedinţele de judeţ) care – după concepţiile noastre – trebuie să fie parte constitutivă a regiunii autonome. În prezent, în România există un sistem de judeţe, iar conform Legii adminsitraţiei publice, sunt reşedinţe de judeţ, comune, oraşe, iar pentru noi şi aceasta ar putea să fie punctul de pornire”.
Interviu consemnat de: Balázs Magdolna