
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au lăsat statului român o comoară culturală. 1770 de manuscrise și 550 de incunabule, precum și Codex Aureus, cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat, scris cu cerneală de aur, sunt adevăratul patrimoniu al acestei Biblioteci.
Instanța supremă a respins recursul declarat de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia împotriva sentinţei nr. 153/2018, din 4 iulie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Decizia este definitivă. Din completul care a pronunțat această decizie istorică au făcut parte judecătorii Attila Gheza Farmathy, Ionel Marius Ionescu și Virginia Filipescu, alături de magistratul asistent Ciprian Gabriel Ene.
Biblioteca Batthyaneum, filiala din Alba Iulia a Bibliotecii Naționale a României, reprezintă un simbol pentru cultura română și maghiară, dar și un reper fundamental pentru cultura europeană. Deși Biblioteca Batthyaneum a beneficiat de o atenţie deosebită din partea Bibliotecii Naţionale a României, din păcate, statutul juridic al acesteia a amânat anumite direcţii de dezvoltare, legate atât de digitizarea colecțiilor, cât și de introducerea clădirii într-un proiect de reabilitare.
“S-a mizat pe faptul că testatorul, contele Batthyany, a lăsat biblioteca în folosul public al Principatului Transilvaniei de atunci, care făcea parte din Imperiul Habsburgic. Chiar dacă a creat o epitropie în cadrul bisericii, care să conducă instituția, cărțile și clădirea erau lăsate în patrimoniul public, iar patrimoniul public de pe vremea respectivă – adică Principatul Transilvaniei și deasupra lui statul austriac, devenit între timp, din 1867, stat austro-ungar, a fost moștenit cu toate drepturile sale, la Marea Unire, de statul român. Asta nu s-a înțeles sau nu s-a vrut a se înțelege. După Marea Unire din 1918, Tratatul de la Trianon și toate tratatele internaționale încheiate atunci de puterile învingătoare cu cele învinse, au stabilit în Europa principiul statelor succesoare”, a declarat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Biblioteca si muzeul vor putea fi utlizate, in scop cultural si academic, de toti locuitorii Românieisi de acum înainte.
Sursa: qmagazine.ro
Foto: adevarul.ro