La Covasna a fost înființată o nouă fabrică, importantă pentru crescătorii de oi din județul Covasna În mica uzină, situată la ieșirea din oraș spre comuna Zăbala, se produce prin folosirea lânei de oaie material pentru izolarea termică a clădirilor.
Întrebat de portalul 3szek.ro, antreprenorul Cristi Bindar a spus că această idee de afacere a ”venit din străinătate”, unde a văzut că uzine similare funcționează foarte bine.
”Încă din momentul planificării un aspect important a fost acela că există multă lână în mediul rural, ba mai mult, produsul secundar, care a asigurat o treime din beneficiile creșterii oilor în urmă cu câteva decenii, nu poate fi vândut în prezent de către oieri. Azi, prețul lânii nu acoperă nici măcar tunderea oilor”, a subliniat Cristi Bindar, care a adăugat: În prezent, fabrica achiziționează lâna în special din județul Covasna. Dacă afacerea va porni în ritmul planificat, zona de achiziție va fi extinsă. În viitor vor să înființeze și un centru de colactare pentru lâna de oaie. Deocamdată fabrica își desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat, cu o surafață utilă de peste o sută de metri pătrați, dar ar fi nevoie de o suprafață mai mare, în sepcial pentru depozitarea materiei prime. În uzină, mașinile funcționează într-o ordine bine definită.
Este ușor de produs, dar cum se poate obține autorizarea pentru valortificarea produsul finit?
”În cazul de față, pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru acest produs ecologic trebuie achitată o taxă de aproximativ șapte până la opt mii de euro. Pe lângă faptul că este un excelent izolator termic, produsul este și ignifug. (Mulți oameni nu știu: lâna nu arde; am văzut-o cu ochii noștri, fermierii care nu au putut să valorifice lâna, au încercat să o ardă, dar nu au reușit.) Înființarea unei asemenea uzine de prelucare nu costă puțin, mai ales dacă luăm în considerare că întreaga investiție ajunge la 50 de mii de euro prin folosirea oportunităților de sprijin, oferite de Programului Start Up Nation. Fabrica are în prezent cinci angajați, care trebuie să fie plătiți și trebuie plătite după ei și impozitele”, a explicat antreprenorul. Prima etapă a procesului de producție este sortarea și curățarea lânii, proces pe parcursul căruia se îndepărtează, manual, impuritățile, după care lâna se spală la mașina de spălat. O porție de lână se spală cu aproximativ patru sute de litri de apă. De aici, lâna merge la centrifugă, unde aproximativ 80% din apă „este îndepărtată”. Urmează uscarea. Mașina de spălat pentru lână seamănă cu mașina de spălat pe are o folosim acasă, numai că dintr-o dată poate fi încărcată cu 60-70 de kilograme de lână. Lâna este pieptănată mecanic și sortată în fibre. Prin pulverizarea aerului, lâna pieptănată ajunge la depozit și de acolo la presat. Mașina poate produce material izolant cu o grosime de până la cincisprezece centimetri. O caracteristică foarte importantă a produsului finit este rezistența la foc: izolația poate rezista la o sarcină termică de șapte până la opt sute de grade Celsius. Un aspect important din punct de vedere al competitivității este natura ecologică a produsului, a subliniat antreprenorul, care a mai menționat că este vorba de un material de construcție nou, care, montat pe casă, are o pierdere de căldură mult mai mică decât materialele clasice de izolare, și fiind o materie primă naturală, poate rezista unei posibile utilizări ulterioare.
Cristi Bindar vede un mare potențial în utilizarea lânii în acest fel.
Colegul său, Petrică Duțu, este absolvent al Universității Transilvania care tocmai a obținut diploma în utilizarea lânii și lucrează la promovarea Lânii de Aur. În opinia sa, dacă tot vorbim despre protejarea mediului, legislația ar trebui să fie îndreptată în această direcție. De exemplu, cel care folosește materiale ecologice sau biologice pentru construcții, ar trebui să beneficieze de facilități fiscale.
Sursa: 3szek.ro
Traducerea: Székely Dénes
Foto: 3eszek.ro