Multe personalități maghiare de mare prestigiu au contribuit în multe domenii la dezvoltarea Bucureștiului despre care poate știm prea puțin.
Din acest considerent l-am întrebat pe Vaida Francisc Attila din partea Biroului pentru Conservarea și Monitorizarea Monumentelor de For Public în cadrul Primăriei Generale București dacă există o evidență a imobilelor, a monumentelor care aduc un omagiu personalităților comunității maghiare din București, și eventual despere starea acestora.
”Nu există o evidență care să cuprindă personalitățile maghiare și/sau române din București. Primarul Municipiului București, Comisia de Cultură din cadrul Consiliului General al Municipiului București, Ministerul Culturii, Organizatiile Neguvernamentale, Fundațiile precum și Ambasadele acreditate la București pot propune, în functie de calendarul cultural sau de date comemorative exceptionale, amplasarea unor monumente de for public și/sau plăci comemorative, plătite din bugetul Consiliului general al Municipiului București sau prin contribuții proprii”, ne-a explicat Vaida Francisc Attila.
În ceea ce privește implicarea Primăriei București în sustinerea comunității maghiare, care cuprinde peste 4800 de persoane, având in vedere contribuția cultural/social/istorică a acesteia la dezvoltarea orașului, acesta ne-a explicat:
”Consiliul General al Municipiului București, prin programele sale culturale, financiare cuprinse in Bugetul anual, sprijină Liceul Ady Endre, cele doua Biserici reformate: Calvineum și cea de pe Șoseaua Viilor, precum și Cimitirul Calvin, dar și Fundația Petőfi Sándor” .
Pe parcursul convorbirii noastre telefonice am amintit și de Sándor Veress, al cărui nume este asociat cu construcția primei linii de cale ferată din România, între București și Giurgiu, care a pornit de la stația Filaret, fiind menționată ca prima gară din România. Plăcuța comemorativă amplasată împreună de Primăria Snagov și Primăria Sarkad (orașul napatal al inginerului) în memoria lui Sándor Veress pe peretele locuinței în care a trăit acesta, situată pe strada Colțea nr. 32 din București, se află într-o stare de degradare. Potrivit lui Vajda Francisc Attila, reabilitarea acestei plăci comemorative nu este responsabilitatea Primăriei București, nefiind clar cine ar trebui sa o întrețină.
”În anul 2020, Institutului Cultural Maghiar București a propus ca împreună cu Primăria București să comemoreze personalitatea inginerului diplomat Sandor Veress prin amplasarea unei plăci de marmură trilingve (engleză, română și maghiară) în incinta Gării Filaret, care să sublinieze importanța primei linii de cale ferată din Principatele Române. Din cauza birocrației excesive din domeniul autorizării această acțiune este în curs de finalizare în acest an”, a mai precizat Vaida Francisc Attila.
Referitor la starea celorlalte monumente, plăci comemorative amplasate în memoria personalităților maghiare din București și care ne amintesc de viața și opera acestora, domnul inginer a adăugat că:
”Monumentele de for public Petőfi Sándor (piatră), Ady Endre (piatră) și Bartók Béla ( bronz ) se află intr-o stare bună, fiind cuprinse în lista monumentelor de for public pentru intreținere multianuală” .
În continuare am vrut să aflăm opinia domnului Vaida și despre toleranța interetnică, cum poate fi îmbunătățită această toleranță la nivelul Bucureștiului, și cum se poate contribui la o mai bună înțelegere a trecutului, tradițiilor și culturii celuilalt, acesta declarând că: “În ceea ce privește toleranța interetnică, proiectele proactive propuse de societatea civilă prin ONG-uri și fundații găsesc un partener consecvent și determinat în Consiliul General al Municipiului București”.
Despre proiectele de viitor ale Biroului pentru Conservarea și Monitorizarea Monumentelor de For Public din cadul Primăriei București, Vaida Francisc Attila a menționat:
”Pentru comemorarea a 500 de ani de la Reforma protestantă pe locul fostei Biserici Calvine din București se va amplasa în cursul anului 2021 un monument de for public cu efigia celor doi mari reformatori: Martin Luther și Jean Calvin.
Având in vedere că în anul 2021 se împlinesc 210 ani de la nașterea lui Franz Liszt, Institutul Cultural Maghiar a propus marcarea prin amplasarea unei plăci comemorative pe fațada singurei clădiri martor a oaspetelui de seamă, marele pianist Franz Liszt care între decembrie 1846 și ianuarie 1847 poposise pentru scurt timp în Principate, clădire unde a și susținut trei concerte. Singura clădire care mai există și unde a concertat se află pe Calea Victoriei nr 194”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: flickr.com