André Goodfriend, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Budapesta, a declarat pentru televiziunea publică ungară că “există persoane, mai precis persoane publice, membri ai guvernului, pe care SUA nu le consideră potrivite pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite ale Americii”. Din declaraţia însărcinatului cu afaceri nu rezultă dacă interdicţia priveşte doar deplasările private sau si cele oficiale ale membrilor guvernului.
Scandalul diplomatic s-a declanşat vineri, când într-o discuţie însărcinatul cu afaceri al SUA a admis, fără să precizeze numele persoanelor, ca SUA au introdus interdicţii de călătorie pentru un număr de până la 10 persoane, funcţionari guvernamentali, oameni de afaceri apropiaţi guvernului FIDESZ, dar şi membri ai guvernului, pentru atingerea adusă intereselor americane, corupţie sau afaceri legate de acest fenomen.
Între timp apar nume de pe lista în cauză. Astfel, portalul index.hu arată că directorul, Ildikó Vida, directorul adjunct si funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Taxe şi Impozite, un consilier al premierului Ungariei, dar şi directori de fundaţie apropiaţi FIDESZ sunt pe lista neagră.
Potrivit informaţiilor portalului Origo.hu, la crearea actualei situaţii au contibuit major şi disputele tăioase care au avut loc în ultimele luni între Ungaria şi SUA. Cel mai elocvent semn al deteriorării relaţiilor ungaro-americane este faptul că SUA nu au procedat la numirea în mod oficial nici până în prezent a unui ambasador al său în Ungaria, în locul însărcinatului de afaceri al SUA la Budapesta, cu toate că ar fi avut această posibilitate.
Disputele politice de până acum, cauzate de acest demers întreprins de SUA, privind interdicţia unor persoane de a intra pe teritoriul lor, au deviat în plan economic. În spatele acestui scandal se află măsurile adoptate de Guvernul ungar împotriva unor organizaţii ale societăţii civile ungare, precum şi afirmaţiile privind democraţia iliberală. Toate aceste conflicte abia acum s-au „copt”, pentru politica americană.
În acest scandal nici preşedintele american Barack Obama nu a mai putut să se abţină şi, în data de 24 septembrie 2014, a afirmat că „de la Rusia până la China şi Venezuela suntem martorii unor mustrări severe, şi de faptul că o nemulţumire legitimă este folosită drept un mijloc pentru răsturnarea situaţiei”.
Răspunzând la o întrebare, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Budapesta a declarat că ar fi întemeiat ca Ungaria să fie exclusă din Consiliul guvernamental al Comunităţii Democraţiilor. Potrivit unui articol publicat recent de portalul publicaţiei Foreign Policy, SUA a propus excluderea Ungariei din această comunitate, cu sediul în Varşovia, respectiv demisia din această organizaţie internaţională, înainte de vot, pentru a-l scuti pe Orbán de ruşinea diplomatică.
Comunitatea Democrațiilor, unul dintre cele mai importante cluburi democratice din lume, este o coaliție interguvernamentală de state angajate să cultive valori și instituții democratice. Miniștrii de Externe din 106 țări s-au întrunit în iunie 2000 pentru a semna Declarația de la Varșovia spre o Comunitate a Democrațiilor. Includerea Ungariei, țară care după desovietizare a cunoscut un proces accelerat de democratizare, în acest for a avut o încărcătură simbolică aparte. În 2011, Ungaria s-a alăturat Consiliului de guvernare a Comunității Democrațiilor. Acum este pe punctul de a fi exclusă, atât din Consiliul de guvernare cât și din Comunitate. Foreign Policy scrie că înlăturarea Ungariei din acest corp va echivala cu recunoașterea internațională că țara a încetat să mai fie o democrație.
Conflictul ungaro-american a atras atenţia presei din întreaga lume. Ziarul Le Monde consideră că interdicţia de a intra pe teritoriul SUA a unor persoane “este aproape o măsură fără precedent” faţă de o ţară membră a UE şi a NATO, iar pentru Guvernul Orbán ar putea însemna un regres serios după seria victoriilor repurtate în domeniul politicii interne. Pentru a ne întâlni cu un caz similar trebuie să ne întoarcem în anii 1980, când SUA l-a declarat persona non grata pe preşedintele Austriei, secretar general al ONU, Kurt Waldheim, din cauza trecutului său în Wehrmacht. Potrivit cotidianului parizian, interdicţia a fost aprobată de preşedintele Obama. Cotidianul austriac Neue Kronenzeitung susţine că în urma acestei lovituri aplicată faţă de Guvernul lui Orbán va profita nu stânga democratică, ci partidul Jobbik.
Şi, dacă toate aceste lucruri nu ar suficiente, atunci cotidianul ungar Népszava ne mai informează că, luni, începe sesiunea plenară din octombrie a Parlamentului European, la Strasbourg, în cadrul căreia seria privărilor de drepturi constatate în Ungaria va fi un subiect dezbătut în mod aparte, în două rânduri. La iniţiativa europarlamentarilor Coaliţiei Democratice (DK), Péter Niedermüller şi Csaba Molnár, Grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) va organiza luni o consultare publică despre libertatea presei din Ungaria. Scopul acestei consultări este informarea europarlamentarilor cu privire la situaţia tot mai gravă a mass-media ungară, precum şi despre presiunea de natură materială, politică şi juridică exercitată asupra acesteia. Péter Niedermüller şi Csaba Molnár au amintit că Parlamentul European a mai abordat, în 2011, acest subiect privind libertatea opiniei si a expresiei şi a formulat, atunci, câteva recomandări pentru corectarea unor decizii negative adoptate în acest domeniu de Guvernul ungar, însă, în loc de aplicarea acestor rectificări, situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult. De aceea este nevoie ca atenţia să fie îndreptată din nou asupra situaţiei mass-media din Ungaria. Pe lângă cei doi europarlamentari ai Coaliţiei Democratice, vor lua cuvântul mai mulţi specialişti ungari şi străini, respectiv unii politicieni. Grupul Verzilor din Parlamentul European va fi reprezentat de vicepreședintele Ulrike Lunacek, europarlamentar din Austria, iar Grupul Liberalilor şi Democraţilor din Europa (ALDE), de vicepreşedintele grupului, eurodeputata olandeză Sophie in ‘t Veld. Printre cei care vor lua cuvântul se află şi europarlamentarul Frank Engel, membru al Partidului Popular European.
Dintre specialişti vor fi prezenţi, ca invitaţi: directorul unuia din cele mai populare posturi comerciale din Ungaria, RTL Klub, Dirk Gerkens, preşedintele postului Klubrádió, András Arat, comisarul OSCE pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, precum şi un reprezentant din partea Comisiei Europene.
De asemenea, Parlamentul European va lua în dezbatere, marţi, poziţia adoptată de Guvernul ungar împotriva unor organizaţii ale societăţii civile din Ungaria. Potrivit Grupului Verzilor, iniţiatorul acestei dezbateri, atacurile lansate împotriva organizaţiilor societăţii civile fac parte dintr-o campanie antidemocratică demarată cu mult timp în urmă, în Ungaria. Participanţii la discuții doresc să identifice, dincolo de analizarea situaţiei propriu-zise, şi un răspuns cu privire la modalitatea în care va trebui să reacţioneze Uniunea Europeană la măsurile antidemocratice adoptate de Guvernul-Orbán. Grupul Verzilor şi-a exprimat speranţa că noua Comisie Europeană, care urmează să fie constituită, va întreprinde verificări într-un mod mult mai activ decât până în prezent, pentru a stabili dacă acţiunile Guvernului ungar sunt în concordanţă cu prevederile Tratalui de bază al Uniunii Europene.
Pe de altă parte, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, va pleca marţi în SUA, unde va fi primit – în mod neobişnuit – de adjunctul secretarului de stat pentru Europa şi Euroasia, ceea ce reprezintă nivelul patru din Departamentul american de Stat.