La 16 august este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.
Constantin Brâncoveanu, cel care a fost vreme de 26 de ani domnul Ţării Româneşti, a avut parte de cea mai crudă moarte din istorie. A sfârşit în ziua în care împlinea 60 de ani, după luni de chinuri groaznice în temniţa turcească.
La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol.
Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.
Brâncoveanu a fost un susținător al culturii, un renumit mecenar. A fondat o tipografie la București, unde au fost tipărite mai multe texte românești, grecești, slave, arabe, turcești și armene sub conducerea lui Antim Ivireanul. El a fondat Academia din București în clădirea Mănăstirii Sf. Sava, unde predarea era în limba greacă. În timpul domniei sale, un nou stil a apărut în Muntenia ca o sinteză a Renașterii venețiene și a arhitecturii bizantine, numită stilul Brâncoveanu. Cele mai frumoase exemple ale acestui stil sunt Palatul Mogoșoaia din București, construit în 1702, și Mănăstirea Horezu, ctitorită de Brâncoveanu.
Constantin Brâncoveanu a fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt). De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena. Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus.
Biserica Ortodoxă Română îi sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 16 august, a doua zi după sărbătoarea de Sfânta Maria, ziua cumplitei execuţii de pe malul Bosforului.
În fiecare an, pe 20 august, maghiarii – indiferent în care colţ al lumii trăiesc ei – își omagiază cel mai mare rege, Sfântul Ștefan, fondator al statului ungar.
Numele viitorului rege a fost inițial Vajk, şi a fost creştinat între 985-989, primind numele de Ștefan.
În calitate de întemetor al statului ungar, este considerat una din cele mai proeminente figuri din istoria Ungariei. Datorită activităţii sale, depuse în direcţia organizării bisericii, Biserica Catolică a canonizat şi a devenit principalul hram al Ungariei.
Din 1771, în Ungaria, data de 20 august, aniversarea canonizării sale, în 1083, la Székesfehérvár, este zi naţională. Dat fiind faptul că în ziua morţii sale era sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în străinătate ziua naţională este sărbătorită a doua zi, pe 16 august.
Ștefan a întemeiat cel puțin o arhiepiscopie, șase episcopii și trei mănăstiri benedictine, astfel încât biserica maghiară să poată funcționa independent de Sfântul Imperiu Roman.
El a forțat răspândirea creștinismului cu pedepse severe. A organizat administrația în jurul castelelor și a dezvoltat sistemul comitatelor. După ce a reușit să facă pace, țara a devenit un traseu popular pentru pelerini și comercianți.
Când a simțit că moartea i se apropie, și-a chemat consilierii la el și, în acord cu ei, l-a numit drept succesorul său pe Péter, fiul surorii sale din Veneția. El i-a îndemnat pe toți să rămână în credința adevărată, să iubească dreptatea și, mai presus de toate, să cultive cu fidelitate semănatul fragil al creștinismului. La vârsta de aproape șaptezeci de ani – un moment rar în secolul al XI-lea – a murit după 42 de ani de domnie în ziua Adormirii Maicii Domnului, pe care a venerat-o atât de intim și în cinstea căruia a construit mai multe temple.
Redactat de: Székely Dénes
Foto: stiri.tvr.ro/vitezirend.com