În acest an, pe 26 mai, s-au împlinit 10 ani de când Parlamentul Ungariei a votat Legea privind acordarea cetăţeniei ungare prin procedură simplificată.
L-am întrebat pe preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Krisztina Sándor, din cei 1,2 milioane de maghiari din România câţi au solicitat şi obţinut cetăţenia ungară în ultimii 10 ani?
„Datele actuale nu sunt exacte, dar în prezent în Transilvania numărul maghiarilor care au obţinut cetățenia ungară prin naturalizare și renaturalizare este de aproximativ 600 de mii. De obicei pentru mine aceasta este o cifră de referinţă când spun că încă mai sunt destul de mulți maghiari care nu au solicitat cetățenia ungară. Acum, şi după zece ani de la debutul procesului de naturalizare, observ că există interes, mai ales dacă menținem comunicarea în acest sens, atunci când rețeaua noastră de birouri – care funcționează de zece ani – organizează o campanie de marketing mai de amploare. Interesul creşte şi mulți oameni vin la birourile noastre mai ales când află că cetăţenia ungară presupune și anumite avantaje, aşa cum a fost şi acum când am putut solicita certificatul de vaccinare ungar. Desigur, interesul creşte şi în fiecare campanie electorală, în perioada preelectorală pentru că atunci oamenii își aduc aminte că cetățenia ungară înseamnă şi drept de vot. Toate aceste aspecte s-a putut observa în ultimii zece ani, însă este un fapt real că acum noi trebuie să mergem la cetățeni. Mai exact mă refer la faptul că în primii doi sau trei ani au fost cozi lungi în birourile noastre și a trebuit să îi programăm pe cei interesaţi, însă acum aceste cozi nu mai există şi noi trebuie să ne deplasăm în sate, în cartiere de oraș pentru a ajunge la maghiari care din anumite motive nu au solicitat cetățenia ungară. Desigur, aceasta necesită mai multă muncă, mai multă energie, dar eu cred că încă mai există resurse din acest punct de vedere şi aceasta este esenţial. Sunt foarte puțini care din motive de principiu nu vor să solicite cetăţenia ungară, dar mai există şi frica – din păcate. Majoritatea oamenilor care trăiesc dispersaţi în diferite zone sau la marginea zonelor în care majoritatea locuitorilor sunt maghiari sunt reţinuţi, au temeri nefondate, cum ar fi că nu vor primi pensii în România dacă devin cetățeni ungari, sau cei care au o problemă cu o proprietate funciară, sau în cazul retrocedărilor proprietăţilor, nu vor să dobândească cetăţenia ungară, deoarece se tem că dubla cetăţenie în instanță este un dezavantaj. În ultimii ani ne-am întâlnit cu asemenea cazuri şi am încercat să risipim aceste temeri. Există oameni care cred mai mult în temerile lor, însă dubla cetățenie sau cetățenia multiplă este o oportunitate în Uniunea Europeană și în toate țările dezvoltate și nimeni nu este privat de niciun drept”.
Având în vedere că și alte organizații neguvernamentale maghiare îi ajută pe maghiari în procesul de naturalizare, am întrebat-o pe Krisztina Sándor dacă există o relație de cooperare între Consiliul Național Maghiar din Transilvania, mai exact între Centrele Democrației și Fundația Eurotrans?
„Acum, practic, funcţionăm în două sisteme paralele, ceea ce înseamnă că ambele rețele cooperează cu consulatele Ungariei în Transilvania. Rețeaua noastră a fost înființată la sfârșitul anului 2010, la începutul anului 2011, iar reţeuau Fundaţiei Eurotans funcţionează din 2015. Funcţionăm paralel, însă ţinta noastră este același public, același grup, și sunt aceleași şi obiectivele noastre, adică să ajungă la cât mai mulți maghiari posibilitatea de dobândire a cetățeniei ungare și să îi ajutăm în formalităţile administrative legate de cetățenia ungară. Nu există o relaţie de cooperare între cele două fundații, așa cum am spus, mai mult lucrăm în paralel. Cooperarea constă doar în faptul că, de exemplu, când reprezentanţii consulatelor organizează o deplasare în câteva localităţi, de obicei vizitează ambele birouri. Există, de asemenea, cazuri în care un client este transferat de la un birou la altul pentru a primi un document, dar există și situaţii în care colegii se consultă într-o problemă în care a intervenit un blocaj. Dar acest lucru este minim, şi mai degrabă se întâmplă din necesitate”.
Referitor la faptul că Fundația Eurotrans a creat o platformă pentru înregistrarea și actualizarea datelor electorale, l-am întrebat pe președintele executiv al CNMT dacă Consiliul Național Maghiar din Transilvania se gândește la crearea unei platforme similare, dacă are un astfel de plan?
„Am avut o astfel de platformă în anii precedenți și intenționăm să o actualizăm, iar colegii noștri lucrează în prezent la aceasta. Planul nostru este ca şi noi să avem o platformă autonomă unde acest proces de înregistrare poate fi promovat ”.
La întrebarea, la cine trebuie să apeleze maghiarii din România, dacă vor să se înregistreze pentru a participa la alegerile de anul viitor din Ungaria, Krisztina Sándor a precizat:
„Colegii noştrii din oricare din centrele CNMT îi vor ajuta. Subliniez aici că, dacă cineva s-a înregistrat deja în ultimii ani și a şi participat la alegeri, nu este necesar să se înregistreze din nou, dar dacă, de exemplu, s-a modificat adresa de domiciliu, trebuie să se înregistreze cu noua adresă la care autoritatea electorală ungară poate trimite plicul pentru votul prin corespondenţă. Deci, dacă aceste informații s-au schimbat, va trebui cu siguranță să se înregistreze din nou, şi îi ajutăm în acest sens. De asemenea, nu este nicio problemă dacă o persoană care a fost deja înscrisă în lista de nume, iar acum se înregistrează din nou, deoarece în astfel de cazuri sistemul va filtra duplicatele și va fi valabilă doar ultima înregistrare”.
La întrebarea, dacă CNMT se implică și în procesul de colectare a voturilor prin corespondenţă, a spus:
„Pentru noi, acesta va fi al patrulea exercițiu, ca să spunem așa, întrucât am participat la colectarea voturilor prin corespondenţă și în 2014, şi în 2016 și în 2018. În 2016 a avut loc un referendum, iar în 2014 și 2018 au avut loc două alegeri parlamentare, și am ajutat și atunci”.
La înrebarea cu ce alte probleme vin în ajutorul maghiarilor Centrele Democraţiei, Krisztina Sándor a menţionat:
„Mai mult există cazuri clasice de înregistrare în registrele de stare civilă, de exemplu, dacă se naşte un copil sau moare un membru al familiei, sau dacă are loc o căsătorie sau un divorț, așa că în aceste cazuri oamenii se adresează de obicei la noi pentru a solicita documente din registrele de stare civiă din Ungaria. În plus, mai este şi obligațiunea de bebeluși, adică indemnizația de maternitate, care poate fi solicitată de maghiarii care au dobândit cetățenia ungară, precum şi cereri de pașaport, care au fost destul de multe în ultimii ani, cartea de identitate electronică, deși ultimele două cazuri pot fi rezolvate doar la consulate, deoarece cartea electronică de identitate este o carte foto biometrică, care poate fi făcută doar aici, dar acordăm ajutor și în acest caz, solicităm o programare la consulate, dacă este necesar. Acestea sunt cele mai populare cazuri. De asemenea, un interes mare a stârnit solicitarea de despăgubiri pentru prizonierii de război, în special în biroul nostru din Târgu Secuiesc, unde mulți au depus cereri în acest sens. De fapt, și aici, am ajutat la constituirea documentelor. Apoi sunt cazuri specifice, unii apelează la noi pentru consiliere juridică, alții apelează pentru a rezolva anumite probleme familiale legate de autorități. Îi ajutăm cu ce putem sau solicităm ajutorul celor două consulate, respectiv îi îndrumăm către instituții corespunzătoare dacă problema respectivă nu intră în competența noastră ”.
La întrebarea, care din Centrele Democraţia au funcţionat cel mai bine, care au înregistrat cele mai bune performanţe, Krisztina Sándor a subliniat:
„Avem o evidenţă a birourilor noastre, aşa numitul Top 5, din ultimii ani. Cele mai aglomerate birouri au fost cele din Târgu Mureș, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Satu Mare, aceste patru birouri au avut un număr foarte mare de clienți în ultimii zece ani, dar și acum. Performanța depinde, desigur, de numărul populației maghiare. În județul Mureș, de exemplu, funcționează doar biroul din Târgu Mureș, aici vin mulţi oameni, dar se poate spune că şi performanța birourilor noastre din Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe este foarte bună. La Miercurea Ciuc și Cluj-Napoca ne aflăm într-o situaţie specială, deoarece aici sunt prezente și cele două Consulate Generale ale Ungariei, care preiau o mare parte din probleme, însă în alte orașe interesul variază proporțional cu numărul populației. De asemenea, este caracteritic şi faptul că birourile din Partium, adică birourilor noastre de lângă frontieră, au ajutat mulți oameni în constituirea dosarelor pe care nu le mai depun la noi, nu sunt procesate de Consulatul din Cluj-Napoca, ci mai degrabă ei trec frontiera și depun la primul birou municipal de înregistrare. Constituirea dosarului, ca activitate, se înregistrează la noi, însă nu este înregistrat în evidenţa, în statisticile consulatului, dar şi această modalitate contribuie la creşterea numărului cetățenilor maghiari din Transilvania, care solicită cetăţenia ungară, numai că toate acţiunile administrative se desfășoară în Ungaria”.
La aniversarea a zece ani de la acordarea cetăţeniei ungare prin proceduri simplificate a fost editat un album intitulat „A fi maghiar este bine! – 10 ani ai Centrelor Democraţiei ale CNMT”. Am întrebat-o pe Krisztina Sándor, președinte executiv al CNMT, care a jucat un rol major în elaborarea volumului, de unde a venit ideea și pe ce s-au bazat la redactarea şi publicarea volumului?
„Ocazia ne-a fost oferită de cei 10 ani, iar ideea ne-a fost dată de fapt de unul din colegii mei din Cluj-Napoca. Ei au editat cu câţiva ani în urmă o mică broşură. Au făcut o selecţie de documente, aduse de oameni la biroul nostru din Cluj-Napoca, în ultimii zece ani, când au trebuit să dovedească și cetățenia lor maghiară care au avut-o înainte. Au fost adunate multe documente vechi, interesante din care ei au făcut o mică broșură. De aici a venit ideea să facem același lucru la nivel național și să edităm un album la aniversarea celor 10 ani. Am colectat documentele vechi din rețeaua noastră de birouri, în funcţie de regiuni, din toate locurile. Există documente legate de educație, administrație publică, de fosta armată maghiară și jandarmerie din mai multe așezări din Transilvania și Partium. De fapt, coloana vertebrală a cărții constă din aceste scrieri vechi. În plus, am rugat unii dintre cei peste 200 de angajați care lucrează de zece ani în birourile noastre să scrie câte o mărturie pentru ca albumul să fie şi mai atractiv. Mulţi dintre ei au menționat că a fost o onoare să facă parte din această activitate, să fie parte a unui proces istoric. În plus, am inclus şi un mic studiu pe lângă fiecare capitol, cu ajutorul căruia cititorul poate afla modul în care s-a dezvoltat instituția cetățeniei ungare, de la început şi până în prezent, și ce schimbări au avut loc în statele succesoare după Dictatul de la Trianon. Practic, cartea este simultan un volum subiectiv de mărturii, o colecție veche de documente şi un volum de mini-studii, astfel încât toate aceste trei direcţii oferă o perspectivă cititorilor”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: szekelyhon.ro