Împreună cu preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák, am abordat mai multe subiecte, precum verificarea semnăturilor de susţinere a iniţiativei privind apărarea regiunilor naţionale de către comisiile de specialitate din statele membre ale UE, organizarea Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc, decernarea unei disctincţii lui István Beke și Zoltán Szőcs, şi arestarea în Sardinia a fostului preşedinte al Cataloniei, Carles Puigdemont.
După cum se ştie, colectarea semnăturilor pentru susţinerea iniţiativei europene cetăţeneşti “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, promovată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), s-a încheiat la miezul nopţii pe 7 mai a acestui an. Strângerea semnăturilor a fost lansată pe 7 mai 2019, iar cei implicaţi în această campanie au avut la dispoziţie un an pentru strângerea semnăturilor necesare. Menţionăm că o inițiativă cetățenească europeană, ca să ajungă pe masa Comisiei Europene, trebuie să primească declarații de susținere din partea a un milion de cetățeni din cel puțin șapte țări membre ale Uniunii Europene, iar în fiecare din ele există un prag minim de susținere. La încheierea campaniei numărul semnăturilor necesare a fost strâns, conform organizatorilor, în loc de şapte ţări în 11 ţări membre ale UE: Ungaria, România, Slovacia, Croaţia, Lituania, Suedia, Slovenia, Spania, Letonia, Irlanda şi Belgia. Semnăturile strânse au fost trimise în luna iulie a acestui an de organizatori la autorităţile competente, din cele 27 de ţări membre ale UE.
L-am întrebat pe preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák, în câte ţări din cele şapte au fost validate semnăturile şi din câte ţări se aşteaptă rezultatele verificărilor semnăturilor?
„În 11 ţări am atins pragul minim de susţinere dintre care de la nouă ţări am primit răspunsul. Din aceste nouă ţări în cazul a trei numărul semnăturilor de susţinere a scăzut sub pragul minim, respectiv în Suedia, Letonia şi Slovenia. Aşadar, din şase ţări am primit răspunsuri pozitive, respectiv că stângerea de semnături a fost un succes, ceea ce însemană că, şi după verificarea semnăturilor, numărul acestora a atins acest prag minim. Am primit un răspuns pozitiv şi din România, chiar zilele trecute a sosit răspunsul autorităţilor române, la care noi am înaintat aproximativ 322 de mii de semnături. Din cele 322 de mii de semnături, 171 de mii au fost semnături în formă electronică, iar restul pe suport de hârtie. Din cele 322 de mii de semnături au fost validate 271 de mii, ceea ce înseamnă peste 84% din semnăturile înaintate în România. Din Ungaria încă nu am primit un răspuns. Aşadar, cele 11 ţări se compun astfel: în trei ţări semnăturile au fost invalide, în şase ţări au fost valide, iar din două ţări – Ungaria şi Croaţia – nu am primit încă un răspuns”.
La întrebarea, dacă există un termen-limită pentru validarea semnăturilor de susţinere a iniţiativei privind apărarea regiunilor naţionale, preşedintele CNS a precizat:
„Termenul este de trei luni, care, după calculele noastre, a expirat pe 16 octombrie, însă mai multe ţări ne-au informat că a fost implementat un nou software de către Comisia Europeană şi termenul se calculează din ziua în care au fost deschise fişierele digitale. Au fost probleme cu aplicarea noului software, autorităţile mai multor ţări membre ale UE au apelat la informaticienii Comisiei Europene pentru a putea deschide fişierele cu semnăturile digitale”.
La întrebarea, care sunt perspectivele, ca şi din cele două ţări amintite – Ungaria şi Croaţia – răspunsul să fie pozitiv, Balázs Izsák a spus:
„Ştiu că în Ungaria termenul-limită de trei luni este calculat începând cu primele zile ale lunii august, ceea ce înseamnă că expiră în primele zile ale lunii noiembrie, însă nu este exclus ca răspunsul să îl primim mai devreme. În cazul Croaţiei, nu ştiu de la ce dată au început să calculeze termenul, nu ştiu când au reuşit să deschidă fişierele cu semnăturile. Însă, ceea ce este foarte important este că aproape 900 de mii de semnături au fost colectate din Ungaria pe suport de hârtie și în formă digitală. Astfel că nici nu se pune problema că nu vom atinge pragul minim al semnăturilor. Sunt încrezător că cetăţenii ungari au completat corect datele lor personale şi nu vor fi multe semnături invalide din cele 900 de mii”.
La întrebarea, care sunt cauzele invalidării semnăturilor, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc ne-a explicat:
„Ţările ne trimit, în general, o informare, astfel şi autorităţile române ne-au trimis o motivare detaliată. Autorităţile române au găsit greşeli în semnăturile pe suport de hârtie. Dintre semnăturile digitale au invalidat 50 de mii, din care 22 de mii au fost aşa-zis duplicate. Este adevărat că în formă electronică este complicat ca să semnezi de două ori foaia de susţinere, însă este posibil că cei care au semnat digital au mai semnat şi pe suport de hârtie atunci când au venit la ei voluntarii. Peste două mii de semnături pe suport de hârtie au fost invalidate, deoarece nu a fost trecută, de exemplu, data semnăturii, ceea ce este foarte important, deoarece fără această dată nu se poate verifica dacă persoana respectivă este adult. Dar au fost şi persoane – într-un număr mai mic, câteva sute – care au decedat din momentul semnării foii de susţinere. Desigur, trebuie luat în calcul şi faptul că timp de doi ani din cei un milion de persoane mulţi decedează înainte ca semnarea de susţinere să aibă loc. Dar nu aceasta a fost problema, ci faptul că data decesului a precedat data semnării. Probleme similare au fost aproape în toate ţările. În România, pe lângă duplicări, a existat un număr foarte mare de persoane ale căror date menţionate – nume, adresă, cod numeric personal – nu se potriveau cu datele din baza de date a Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor. Au fost şi ţări care împreună cu răspunsul lor nu au trimis şi o informare. De exemplu acum am primit înştiinţarea din Germania – deşi Germania nu a făcut parte din cele 11 de ţări – , unde au fost strânse 12 mii de semnături din care autorităţile au invalidat 50% din semnături, ceea ce m-a surprins. Înştiinţarea nu cuprinde şi o informare detaliată. Nu cunoaştem cauza motivării. Dacă vom solicita în mod special, probabil ne vor trimite şi o informare detaliată. Aşa s-a întâmplat şi în Letonia. Letonia era printre aşa-numitele ţări cu mize şi de aceea am solicitat o informare detaliată. Aici chiar am contestat numărul semnăturilor invalidate. Esenţa demersului de contestaţie în Letonia a fost tocmai acea că au fost invalidate sermnăturile acelor susţinători care în majoritatea lor aparţin minorităţii ruse, iar caracterul regional şi obiectivul iniţiativei, respectiv păstrarea identităţii regionale, afectează direct pe locuitorii de naţionalitate rusă din Letonia. Aşadar, a fost obligaţia noastră morală să le semnalăm şi lor că tot ceea ce ne-am asumat la demararea iniţiativei, ne vom asuma în continuare şi vom întreprinde demersurile necesare. Prin respingerea a 700 de semnături a fost atinsă, de fapt, esenţa iniţiativei, iar în cazul validării acestora, semnăturile de susţinere din Letonia ar fi depăşit pragul minim necesar. Rezultatele verificărilor semnăturilor vor fi trimise Comisiei Europene, aşa cum ţările membre le trimit organizatorilor. După ce va primi toate rezultatele de la fiecare stat membru, Comisia Europeană trebuie să reclasifice inițiativa cetățenească pentru regiunile naționale din categoria actuală, care se numeşte „semnături sub verificări”, în categoria „iniţiativelor cetăţeneşti de succes”. După care Comisia Europeană nu mai poate face nimic. Din momentul acesta mingea este pe careul nostru. Noi trebuie să acţionăm, în următoarea ordine cronologică: organizatorii înaintează iniţiativa Comisiei Europene după care va urma o audiere publică. Vom înainta iniţiativa în funcţie de când vor fi cele mai bune şanse pentru ca Comisia Europeană să nu o măture de pe masă. Desigur, în acest sens vom întreprinde unele demersuri, vom încerca în diferite ţări membre ca această iniţiativă să fie acceptată. Mai exact, vom încerca să pregătim decizia bună a Comisiei Europene.
… şi de unde se va şti când este cea mai bună şansă?
…Sunt anumite lucuri concrete, şi aici mă gândesc la iniţiativa Minority Safe Pack. Organizatorii acestei iniţiative au spus că nu vor înainta în Comisia Europeană condusă de Junker. Deci, aceasta este o idee concretă. Un alt lucru concret este că din Comisia lui Junker a făcut parte şi Vera Jourova, ea era responsabilă de iniţiativele cetăţeneşti. Vera Jourova face parte şi din Comisia condusă de Ursula van der Leyen. Aşadar, în acest sens Comisia nu s-a schimbat cu nimic. Eu aş spune organizatorilor că nu avem ce discuta cu Vera Jourova, deoarece – în opinia mea – aşa cum nu înţelege situaţia şi politica Ungariei, aşa cum nu ne înţelege nici pe noi, maghiarii, sunt puţine şanse ca orice discuţie cu Vera Jourova să aibă succes.
… şi cum se poate evita Vera Jourova?
… doar nu va fi membră a Comisiei pentru tot restul vieții sale”.
Referitor la Ziua Autonomiei Secuieşti, preşedintele CNS, Izsák Balázs a lansat un apel pe 27 septembrie către toate congregaţiile creştine maghiare din lume pentru a se ruga împreună în ultima duminică din luna octombrie. În apel, preşedintele a menţionat că, în conformitate cu tradiţia, seara vor să atragă atenţia lumii asupra năzuinţelor de autonomie a Ţinutului Secuiesc prin aprinderea focurilor de strajă
L-am întrebat pe Izsák Balázs, care sunt şansele pentru organizarea Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc în actuala situaţie gravă de epidemie cu noul coronavirus?
„În privinţa organizării Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc în condiţii de epidemie avem experienţă. Eu personal anul trecut am participat, seara, în comuna Ghindari la aprinderea focului de strajă şi atunci, ca şi acum, a trebuit să purtăm mască de protecţie şi în aer liber. În 2020, Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost sărbătorită pe 25 octombrie, această zi fiind ultima duminică din lună. Am stat în jurul focului cu mască de protecţie şi cred că aşa s-a întâmplat în multe locuri din Ţinutul Secuiesc, am respectat distanţa de siguranţă sanitară. A venit şi poliţia pentru a controla la ce distanţă stăm unul faţă de celălalt şi dacă toată lumea poartă mască de protecţie. În această chestiune avem deja experienţă. Deocamdată nu ştiu dacă în acest an vor fi impuse restricţii mai severe faţă de anul trecut. Desigur, vom lua în considerare, precum anul trecut, şi vom proceda în tocmai. Tocmai zilele trecute am adresat un apel în care am solicitat administraţiilor publice locale din Ţinutul Secuiesc să sprijine în fiecare localitate manifestarea organizată cu prilejul Zilei Autonomiei Secuieşti”.
La întrebarea, dacă va exista posibilitatea pentru organizarea Zilei Aautonomiei Secuieşti vor veni şi invitaţi din străinătate, a precizat:
„În general nu invităm oaspeţi din străinătate. În ceea ce priveşte străinătatea, intenţia noastră este ca şi acolo să aibă loc manifestări de solidaritate. În acest moment pot să vă spun că avem informaţii că la Budapesta va fi organizată comemorarea tradiţională în Piaţa Eroilor. Aceasta este organizată de Asociaţia pentru Ținutul Secuiesc, partenerul nostru etern. De asemenea, Primăria Budafok-Tétény (sectorul XXII din Budapesta) de mult timp organizează acţiuni similare şi va avea loc şi în acest an aprinderea focului de strajă. Deocamdată atâtea infomaţii avem despre manifestările de solidaritate din străinătate”.
István Beke și Zoltán Szőcs, care au fost condamnaţi pentru acte de terorism şi care au fost eliberaţi recent din închisoare, au fost distinşi recent cu diploma şi medalia de onoare „Moyses Márton” de Consiliul Național Secuiesc.
L-am întrebat pe președintele CNS care este mesajul distincţiei?
„La înmânarea titlului onorific „Moyses Márton” am spus că am speranţa că ei sunt primii şi vor fi ultimii cărora le este decernată această distincţie şi care poate fi purtată ca medalie „Moyses Márton” cu inscripţia „Nevinovat pentru adevăr”. De ce am spus asta? Pentru că avem speranţa că nu vor mai exista în România maghiari persecutaţi nevinovaţi. Că ei au fost ultimii care au fost persecutaţi nevinovaţi. Medalia în sine, care este concepută pentru a fi purtată, este un îndem, o încurajare. Medalia de onoare „Moyses Márton” poartă un mesaj similar cu mesajul Papei Ioan Paul al II-lea care a spus tuturor creştinilor din lume: „Să nu vă fie frică!” Acesta este mesajul titlului onorific „Moyses Márton”. Am spus şi spun de fiecare dată că după Martie Negru la Târgu Mureş mulţi au plecat de teamă că vor fi supuşi represaliilor. Niciodată nu putem spune nimănui să nu plece, să îşi asume înschisoarea şi riscul, deoarece un asemenea lucru nu se poate spune unui om. Pierderea umană a oraşului Târgu Mureş a fost imensă. István Beke şi Zoltán Szőcs şi-au asumat voluntar că vor rămâne acasă, şi-au asumat suferinţa şi persecuţia. Ei transmit mesajul prin viaţa lor maghiarilor : „Să nu vă fie frică!”.
La întrebarea, dacă curajul lui István Beke şi Zoltán Szőcs va avea un efect stimulator asupra tinerilor pentru a avea mai mare atenţie şi susţinere a activităţii, a efortului depus de Consiliul Naţional Secuiesc, Balázs Izsák a subliniat:
„Adesea este nevoie de un curaj civic, de fapt nu de un risc atât de mare, nu de asumarea unui sacrificiu atât de mare, ci trebuie doar spus clar, cu curaj, cu constiinţa de sine, că DA vrem autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Pentru aceasta este nevoie de un curaj civic şi, în opinia mea, şi curajul lor ar putea stimula cel puţin asumarea acestui curaj civic. Vrem să ridicăm curajul public cu fiecare manifestare, cu fiecare demers al nostru şi de fiecare dată când decernăm câte o distincţie”.
După cum se ştie, fostul preşedinte al Cataloniei, Carles Puigdemont, a efectuat o vizită la sfârşitul lunii septembrie, în Sardinia, unde a vrut să se înâlnească cu politicienii independenţi, dar după sosirea sa a fost arestat imediat, însă la scurt timp un judecător din Sardinia l-a eliberat condiţionat.
L-am întreat pe preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, cum comentează arestarea fostului preşedinte catalan şi în ce măsură influenţează cele întâmplate solidaritatea europeană pentru autonomie?
„Cred că preşedintelui legitim al Cataloniei, Carles Puigdemont, i se cuvine recunoaşterea pentru că şi-a asumat chiar şi riscul ca eventual să fie arestat în Italia şi să fie extrădat autorităţilor spaniole. Aşadar, el şi-a asumat riscul pedepsei cu închisoarea, el a pus la încercare autorităţile italiene, deoarece este evident că este ilegal să îl arestezi şi să îl condami pe Carles Puigdemont. Cred că cele întâmplate în Italia s-a încheiat cu victoria lui Carles Puigdemont şi a poporului catalan. Dacă cineva s-ar fi gândit că Carles Puigdemont se va ascunde undeva în Bruxelles şi îi este frică de consecinţele politice, atunci prin vizita sa în Italia a infirmat toate acestea şi a forţat autorităţile să ia măsuri. În final ceea ce s-a întâmplat este un lucru bun din punctul de vedere al catalanilor şi înseamnă că el a câştigat. Eu apreciez ca fiind drept o victorie a catalanilor, cu toate că în clipa respectivă – vă spun sincer – m-a surprins şi m-a revoltat în acelaşi timp faptul că a fost arestat, ceea ce în esenţa nu a durat mai mult de 24 de ore.
…de aici se înţelege de la sine că nu va influenţa negativ eficienţa cooperării Consiliului Naţional Secuiesc şi celelalte regiuni naţionale…
…În Europa, în regiunile naţionale – fie vorba despre Corsica, fie vorba despre Sardinia, unde s-a deplasat Carles Puigdemont – catalanii sunt bine văzuţi. Ceea ce face el pentru obţinerea autodeterminării regiunilor naţionale are un efect mobilizator. Acum, dintre regiunile naţionale Catalonia este cea care reprezintă, din punct de vedere moral, cea mare forţă din Europa”.
La remarca noastră că oare toate acestea înseamnă începutul persecutării liderilor care susţin autodeterminarea, Balázs Izsák a subliniat:
„Nu înseamnă acest lucru pentru că nimeni nu şi-ar asuma în mod deschis. Mişcarea catalană, care pune instituţiile Uniunii Europene în faţa alegerilor, se referă tocmai la faptul că instituţiile europene trebuie să susţină dreptul şi democraţia. Nu se poate totul muşamaliza, aşa cum s-a întâmplat şi la referendumul din Catalonia. Atunci Bruxelles-ul a tăcut, nici pe departe nu şi-a arătat acea fermitate pe care o arată faţă de Ungaria, atunci când insistă pe chestiunea falsă privind statul de drept. La referendumul catalan, jandarmeria spaniolă a încălcat grav drepturile fundamentale ale omului, a încălcat Tratatul privind Uniunea Europeană, care apără drepturile fundamentale ale omului, iar Bruxelles-ul a tăcut”.
Inerviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:hirmodo.ro