După cum se ştie, la începutul acestui an patru cetăţeni ungari – dintre care doi deputaţi în Legislativul Ungariei, respectiv István Szávay şi György Gyula Zagyva – au primit interdicţie de a intra timp de un an pe teritoriul României, deoarece autorităţile române au considerat că sunt membri ai unor organizaţii cu agendă naţionalistă extremistă şi reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională a României şi pentru ordinea publică.
Această interdicţie nu a fost, însă, un motiv pentru vicepreşedintele Jobbik pentru ca el să nu adreseze o întrebare în scris vicepremierului ungar Zsolt Semjén cu privire la evenimentele din martie 1990, din Târgu Mureş. În opinia sa „în România, nimeni nu a fost tras la răspundere pănă acum dintre cei care au pus la cale şi au săvârşit pogromul din Târgu Mureş, în martie 1990, care a avut drept rezultat românizarea oraşului şi emigrarea a sutelor de mii de maghiari din Transilvania, aşa cum nu s-a făcut nici un pas considerabil în direcţia despăgubirii victimelor”. În acest context, vicepreşedintele Jobbik, István Szávay, s-a adresat, în scris, vicepremierului Zsolt Semjén, în dorinţa de a afla ce s-a întâmplat în privinţa despăgubirii victimelor evenimentelor tragice din Târgu Mureş şi cu privire la tragerea la răspundere a făptuitorilor şi instigatorilor. În răspunsul său, Zsolt Semjén a sugerat că „trebuie să avem răbdare ca partea română să se pună faţă în faţă cu evenimentele de atunci”.
Revenind la evenimentele din martie 1990, István Szávay susţine: „Cu ajutorul agenţilor fostei Securităţi, daţi la o parte după revoluţia din 1989, folosindu-se ca mijloc pe minerii români induşi în eroare, până la mijlocul luni martie 1990, au reuşit să provoace o situaţie de război civil la Târgu Mureş. Datorită faptului că poliţia şi armata, care urmăreau pasiv luptele de stradă, nu s-au implicat, cinci persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 300 au fost rănite. Iar, euforia sentimentului de siguranţă din decembrie 1989 s-a stins defintiv pentru maghiarii din Transilvania. Din cauza pogromului mii de cetăţeni, mai cu seamă intelectuali maghiari din Transilvania, s-au refugiat în Ungaria, de unde mulţi dintre ei au plecat mai departe, spre Occident, generând astfel pagube inestimabile şi dezavantaje irecuperabile pentru comunitatea maghiară, rămase acasă, în Transilvania”.
Desigur, puterea din România a aruncat imediat responabilitatea pentru tot cea ce s-a întâmplat la Târgu Mureş asupra comunităţii maghiare din Trasilvania şi asupra Ungariei cu „idei revizioniste”, care a urmărit evenimentele cu pasivitate, susţine vicepreşedintele Jobbik, menţionând că victimele pogromului şi rudele lor nu au primit de atunci nicio despăgubire, numai statul ungar a decernat pentru câţiva dintre ei câteva distincţii. Statul român nu a recunoscut nici până azi că în martie 1990, la Târgu Mureş, a avut loc un pogrom, organizat de Securitate cu scopul fanatizării românilor şi intimidării comunităţii maghiare, respectiv aducerea la tăcere a românilor şi maghiarilor din opoziţie care revendicau o adevărată democraţie şi egalitate în drepturi.
Deputatul în Legislativul ungar al Jobbik, István Szávay, a propus încă din martie 2011 înfiinţarea unei comisii parlamentare pentru stabilirea exactă a numărului celor care au suferit, au fost răniţi, arestaţi, condamnaţi sau decedaţi în acest masacru.
„În martie 2015 (adică mai puţin de peste cinci luni) fosta Capitală a secuilor, dar de fapt maghiarii din întreaga Transilvanie vor marca 25 de ani de la pogromul din Târgu Mureş”, menţionează István Szávay, care mai precizează că din acest considerent a adresat în scris, o întrebare vicepremierului ungar responsabil pentru politica naţională, Zsolt Semjén. Vicepreşedintele Jobbik a vrut să ştie, cum se pregăteşte Guvernul ungar la această comemorare, dacă au avut loc consultări cu partea română pentru a analiza în mod legitim condiţiile, desfăşurarea şi consecinţele acestui pogrom, respectiv în vederea dezvăluirii făptaşilor şi tragerea lor la răspundere, precum şi pentru a despăgubi victimele sau rudelor acestora sau pentru asigurarea eventual a acestor despăgubiri din sursele statului ungar.
În răspunsul său, – spune vicepreşedintele Jobbik – Zsolt Semjén a afirmat: „România trebuie să se confrunte cu evenimentele de atunci, cu rolul asumat în urmă cu 25 de ani de autorităţile care au luat unele măsuri. Trebuie să clarifice ce s-a întâmplat exact în aceste zile negre din Martie şi să stabilească cine sunt responsabilii din partea română pentru evenimentele de atunci”.
Referitor la răspunsul vicepremierului ungar, István Szávay a declarat portalului alfahir.hu că „este de-a dreptul consternant că Zsolt Semjén nu a răspuns la întrebările sale, lucru care, dealtminteri, nu se întâmplă pentru prima oară”.
La toate acestea István Szávay a mai adăugat: „Ar fi bine să nu se mai măture sub preş toate aceste probleme şi să se încerce rezolvarea lor cu intenţii sincere, fără compromisuri, aşa cum ar fi, de exemplu, sancţionarea responsabilor tragicelor evenimente de la Târgu Mureş şi despăgubirea vicimelor”.
Traducerea: Balázs Magdolna