Candidatul opoziţei ungare la funcţia de premier al Ungariei, Péter Márki-Zay, a participat recent la o dezbatere publică la Cluj- Napoca. Cu acea ocazie, Márki-Zay Péter a dialogat cu publicul clujean despre programul Opoziției şi despre viziunea disidenților asupra atitudinii coaliției conduse de premierul Viktor Orbán. Aici, presa a scris că Péter Márki-Zay a spus puțin despre programul Opoziției si chiar mai puțin despre programul față de minoritatea maghiară din Transilvania, în schimb a adus mereu în discuție acțiunile lui Viktor Orbán.
L-am întrebat pe candidatul comun al opoziţiei la mandatul de deputat, Attila Fazakas, dacă împărtăşeşte această impresie?
„Eu văd altfel această chestiune, deoarece, pentru ca opinia publică să înţeleagă pe cineva cu adevărat, trebuie să obţină anumite informaţii. De exemplu, voi ne-aţi contactat, dar multe portaluri maghiare din Transilvania nu au procedat la fel. Noi nu am fost niciodată invitaţi, de exemplu, la Erdély TV, ei nu întreabă pe nimeni, de fapt informează publicul din propaganda guvernamentală de la Budapesta. Problema este că – și Péter Márki-Zay a spus pe bună dreptate – Guvernul ungar, indiferent de culoarea politică, nu trebuie să ceară loialitate politică nimănui de dincolo de graniţele ţării în schimbul sprijinirii de către statul ungar a unor platforme media, de fapt din banii contribuabililor ungari. Mass-media ar trebui să informeze publicul din mai multe surse, şi să nu fie ceea ce este acum, adică numai FIDESZ. Și de aceea, Péter a spus la Cluj-Napoca că opoziția ungară a avut cinci minute în televiziunea publică ungară în patru ani pentru a explica ce vrea să facă pentru o comunitate cu cel puțin trei milioane de membri, respectiv alegători din Ungaria. Prin urmare, este foarte trist că a trebuit să vorbim la Cluj-Napoca despre acest lucru, este trist că în orașele și satele din Transilvania oamenii pot urmări doar aceste programe, nu există televiziune sau radio alternativ, unde se poate auzi şi o altă voce decât a FIDESZ. La conferinţa de presă de la Târgu Mureş, ne-a întrebat corespondentul Agenţiei de Presă Agerpres dacă traducerea a fost corectă, deoarece era foarte mirat că opoziţia a avut doar cinci minute de prezenţă în mass-media timp de patru ani, iar noi am răspuns că „din păcate” traducerea a fost corectă.
La remarca noastră, potrivit căreia opt lideri ai administraţiei publice locale din Transilvania au respins vizita candidatului Péter Marki-Zay, a menţionat:
Este foarte interesantă această respingere, bineînțeles că era un ordin venit de sus. Vom vedea ce va fi după 4 aprilie, dar parcă văd că vor fi printre primii care ne felicită, ceea ce va fi din nou un joc de teatru. Ceea ce nu este normal. Aşa cum nu este normal, de exemplu, că eu, ca delegat al Jobbik, pot să stau de vorbă la Consfătuirea Permanentă Maghiară cu liderii maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei, participanţi la această reuniune, în aşa fel ca ei să nu fie văzuţi că vorbesc cu mine, adică trebuie să ne ascundem într-un colţ al unei cafenele din Budapesta, ca să putem schimba două vorbe. Doamne fereşte să fie văzuţi, deoarece atunci anumite finanţări vor fi retrase. Aceasta nu este normal. Tocmai de aceea a subliniat Márki-Zay că trebuie lichidat acest export politic, exportul acestei campanii de instigare la ură spre Transilvania. Acum în Ungaria mulţi îi privesc cu dispreț pe cetățenii maghiari de dincolo de graniţele Ungariei, pentru că știu că cei mai mulți dintre ei votează cu FIDESZ, și asta nu este bine. Comunităţile maghiare de dincolo de graniţele ţării trebuie să fie susţinute, independent de apartenenţa lor politică. De aceea ne-am gândit – şi avem şi un proiect pe termen mediu şi lung în acest sens – ca cei care trăiesc pe teritoriile din afara Ungariei să aibă reprezentanţi independenţi în Parlamentul ungar, ceea ce ar însemna că, în sfârşit, nu trebuie să voteze pe FIDESZ, sau pe Momentum, Jobbik, ci pot vota chiar cei de dincolo de graniţele ţării. Aceasta ar fi, pe de o parte, un pas înainte, iar pe de altă parte, nu ne-am exporta această ură de politică internă din Ungaria în Transilvania, Slovacia, Transcarpatia sau Serbia.
La întrebarea, dacă vor intra la guvernare, în ce măsură va fi greu să stabileasacă relaţiile cu organizaţiile maghiare din Transilvania, Attila Fazakas a spus:
Noi am venit la Cluj-Napoca, împreună cu Péter Márki-Zay, cu sloganul „Vă iubim chiar dacă nu ne votați” și chiar așa este. Pe noi nu ne interesează cine cu cine votează, dreptul la vot este foarte clar, cine vrea să se folosească de acest drept, se foloseşte, iar de aici încolo noi îi considerăm pe toţi partenerii noştri, indiferent ce grup politic reprezintă, contrar practicilor din anii anteriori. De exemplu, un partid care reprezintă o comunitate importantă de maghiari din Slovacia nu face parte din Consfătuirea Permanentă Maghiară, deoarece cuiva nu i-a plăcut de el. Deci, fiecare are loc la masă și credem că trebuie să păstrăm o distanță egală cu toată lumea, trebuie să o respectăm, indiferent care sunt limitele ideologice normale în cadrul cărora se mişcă. Este datoria noastră să construim o relaţie normală de parteneriat cu reprezentanţii şi partidele votate, respeciv cu organizaţiile societăţii civile de dincolo de graniţele Ungariei. Este foarte important. Va fi o schimbare majoră şi în sistemul de sprijin, în sensul că nu vor conta relaţiile de prietenie, ci munca, deoarece există, din păcate, foarte multe abuzuri.
La întrebarea, dacă se aşteaptă la fraudă electorală, Attila Fazakas a precizat:
Din păcate, listele electorale se reînnoiesc la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că și în Transilvania chiar și o persoană decedată poate fi votată de cineva. S-a întâmplat în Serbia că plicurile cu buletine de vot maghiarii de aici nu le primesc prin poşta sârbă, ci sunt distribuite de micul FIDESZ local, respectiv de activiştii Uniunii Maghiare din Voivodina, şi de preoţi, pastori. Un buletin de vot poate fi aruncat la gunoi şi poate fi solicitat un alt buletin. Nu există nicio confirmare de primire, oricine se poate juca cu aceste voturi. Necazul este că Comisia Electorală Ungară nu are dreptul să facă nimic pe teritoriul altui stat. Procesul electoral de aici nu poate fi controlat cu adevărat. Cealaltă problemă uriașă, ceea ce provoacă multe tensiuni în societatea maghiară, este aceea că, de exemplu, în Transilvania se poate vota timp de două săptămâni, prin corespondenţă, în schimb în Germania, de exemplu, procesul de votare se desfăşoară în două-trei locuri, la fel și în Anglia, în ziua scrutinului, iar oamenii trebuie să stea la cozi interminabile în faţa consulatelor sau a ambasadelor. Ba mai mult, sunt nevoţi să parcurgă câteva sute de kilometri ca să poată vota. Spre deosebire de ceea ce face, să zicem, statul român care este de o sută de ori mai democratic, sau Italia ori Spania, unde sunt mult mai multe locuri unde cetăţenii pot vota. Și este îngrozitor că noi, în Ungaria, nu putem rezolva această problemă. Desigur că am făcut propuneri în nenumărate rânduri pentru a rezolva această chestiune, dar nu este susținută de Guvern.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: facebook.com