Foto:specialarad.ro
În chestiunea minorităţilor, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) nu aşteaptă prea mult din partea lui Klaus Iohannis, ales şef al statului în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie, a declarat Hunor Kelemen. În opinia preşedintelui UDMR, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de şef al statului “va urma o lungă perioadă de pauză în ceea ce priveşte promovarea în România a drepturilor minoritare şi colective. “Mesajul alegerii lui Iohannis este acela că România este o ţară-model în care chestiunea minorităţilor este rezolvată, în condiţiile în care alegătorii i-au acordat încredere unui preşedinte care provine din rândurile minorităţilor germane. Desigur, acest lucru nu este adevărat, dar în asemenea situaţie năzuinţele maghiarilor îşi pierd credibilitatea”, a subliniat Hunor Kelemen, care a mai adăugat: “Nici pe baza experienţelor noastre acumulate până în prezent nu ne putem aştepta din partea lui Iohannis că îşi va asuma instituţionalizarea drepturilor colective, respectiv a autonomiei”. Hunor Kelemen a precizat, în acelaşi timp, că, dacă Klaus Iohannis va fi un preşedinte echilibrat şi nu va dori să domine Parlamentul şi Guvernul României şi dacă va încerca să identifice soluţiile bazate pe consens, mandatul său de şef de stat va fi încununat de succes.Potrivit preşedintelui UDMR, faptul că maghiarii au votat într-un procent de 75%-80% cu viitorul şef al statului, ales duminică, reprezintă un mesaj important pentru acesta. „În perioada următoare, mingea este în terenul lui, acum e rândul lui să ne convingă”. Hunor Kelemen a mai precizat că l-a felicitat, într-un mesaj, pe Klaus Iohannis, de la care a primis şi un răspuns.Preşedintele UDMR a subliniat că „formaţiunea sa a luat o decizie corectă atunci când a spus alegătorilor maghiari să voteze fiecare după conştiinţa sa”. „Nu va dezechilibra încrederea dintre UDMR şi alegătorii săi nici faptul că, înainte cu câteva zile de turul doi al alegerilor, Călin Popescu Tăriceanu şi candidatul PSD la Prezidenţiale, Victor Ponta, au efectuat un turneu în Ţinutul Secuiesc. „Această vizită poate fi interpretată drept un tur de campanie, însă eu am declarat în toate localităţile vizitate, şi în pezenţa lui Tăriceanu, că nu îndemnăm pe nimeni cu care dintre cei doi candidaţi să voteze”, a menţionat Hunor Kelemen, care a adăugat că „în opinia sa este o obligaţie morală pentru a menţine o relaţie bună cu acei politicieni care au abordat în mod corect chestiunea comunităţii maghiare”. „Tăriceanu nu a spus niciodată nimic împotriva maghiarilor”, a precizat Hunor Kelemen, amintind dintre foştii parteneri corecţi din coaliţia guvernamentală pe ex-premierii Victor Ciorbea, Mihai Răzvan Ungureanu şi Emil Boc.„În zilele următoare se va decide dacă va fi continuată guvernarea comună cu Partidul Social Democrat (PSD) condus de Victor Ponta. Indiferent de decizia care urmează să fie luată, mai întâi trebuie analizat rezultatul turului doi al alegerilor, trebuie înţeles ceea ce s-a întâmplat”, a spus preşedintele UDMR, care susţine că este important că această competiţie a alegerilor s-a încheiat cu o diferenţă majoră între cei doi candiadaţi, astfel că noul şef al statului va putea începe mandatul său cu o legitimitate care nu poate fi pusă sub semnul îndoielii. În voturilor exprimate se reflectă clar identitatea regională, a mai spus Hunor Kelemen, precizând că atitudinea alegătorilor a fost determinată de respingerea lui Victor Ponta. „Există un important grup social care nu îşi găseşte rostul său în nicio forţă politică. Această categorie socială a votat cu Uniunea Social-Liberală (USL), în 2012, iar acum cu o persoană din partea căreia aşteaptă rezolvarea problemele lor”, a spus Hunor Kelemen, evaluând astfel rezultatele alegerilor din 16 noiembrie.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru alegerea sa în funcţia de preşedinte al României. Potrivit preşedintelui CNS, prin această alegere există posibilitatea pentru începerea unei noi ere în relaţiile româno-maghiare. Conform comunicatului CNS, remis Agenţiei MTI, noua eră poate fi construită pe respectul reciproc, pe respectarea întocmai a drepturilor fundamentale ale omului, precum şi pe încrederea promovată pe termen lung între România şi Ungaria. Toate aceste lucruri – a spus Balázs Izsák – nu au nicio şansă fără o garanţie instituţională a drepturilor secuilor, fără recunoaşterea năzuinţelor secuilor, respectiv fără încetarea prigoanei drapelului secuiesc şi a inscripţiilor în limba maghiară.
Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) consideră că este de o importanţă istorică faptul că după schimbarea de regim din decembrie 1989 se întâmplă pentru prima oară ca România să aibă un preşedinte transilvănean. PPMT l-a felicitat, într-un comunicat remis Agenţiei MTI, pe preşedintele ales Klaus Iohannis. Potrivit PPMT, succesul candidatului dreptei „reprezintă victoria covârşitoare a conştiinţei societăţii civile împotriva partidocraţie bucureştene mincinoase şi corupte”. „Prin faptul că în persoana lui Klaus Iohannis ţara va avea un şef de stat transilvănean, va putea începe procesul de normalizare a României şi vor fi definitorii valorile declarate şi de noi, cum ar fi: promovarea unei politici lipsite de corupţie, munca cinstită, respectul reciproc între comunităţile naţionale şi o egalitate de şanse reală”, se subliniază în comunicatul PPMT, semnat de preşedintele demisionar al acestui partid, Tibor T. Toró.
Potrivit Partidului Civic Maghiar (PCM), în turul doi al alegerilor prezidenţiale, comunitatea maghiară a respins „contrapropaganda mascată sau pe alocuri făţişă a politicienilor cu termen de garanţie expirat, şi s-a folosit de dreptul său de vot, în pofida tuturor mesajelor demobilizatoare”. Preşedintele partidului, Zsolt Biró, a considerat, în mesajul său în care a apreciat rezultatele alegerilor, că este o bucurie aparte faptul că glasul alegătorilor a fost în consonanţă cu principiile promovate de PCM, care i-a îndemnat adepţii săi să-l voteze pe Klaus Iohannis. Răspunzând la o întrebare adresată de Agenţia MTI, Zsolt Biró a explicat pe cine consideră el drept politician „cu termen de garanţie expirat”. „Pe acei politicieni care s-au lansat în campania electorală împrenuă cu Călin Popescu Tăriceanu, împotriva lui Klaus Iohannis (…), care au transmis înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale că Klaus Iohannis nu este alegerea comunităţii maghiare, pe acei primari care au distribuit mesaje şi scrisori în Ţinutul Secuiesc, în care, mascat sau mai puţin mascat, au pledat pentru alegerea lui Victor Ponta sau pentru neparticiparea la vot”. PCM şi-a exprimat mulţumirile sale alegătorilor din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc pentru că ei au înţeles adevărata miză a alegerilor şi nu s-au lăsat înşelaţi. Procentul ridicat de participare faţă de primul tur al alegerilor în localităţile locuite de maghiari, precum şi succesul covârşitor al candidatului dreptei este o dovadă elocventă a faptului că în rândurile maghiarilor „nu are credibilitate politica de balansare, care urmăreşte interesele individuale”, a subliniat preşedintele PCM, care a adăugat: “Avem convingerea că democratizarea ţării şi promovarea sistemului de valori europene este în interesul Transilvaniei şi al Ţinutului Secuiesc”. Potrivit PCM, rezultatul turului doi al alegerilor este foarte clar şi reprezintă un mesaj, „atât pentru maghiarii care se îndreaptă spre exclusivism, cât şi pentru politicienii români, că atenţia trebuie să fie îndreptată asupra glasului comunităţii!” PCM l-a felicitat, în comunicatul său, pe preşedintele ales al României, Klaus Iohannis.
Traducerea: Balázs Magdolna