
Gigantul asiatic se concentrează asupra Arabiei Saudite, în timp ce interesele sale din Asia, Africa și America Latină se confruntă cu un val de falimente.
Beijingul este în continuare un mare cumpărător de petrol și gaze rusești, dar, în același timp, îi este și teamă de sancțiunile occidentale. O dovadă în acest sens este şi faptul că în prima jumătate a acestui an practic a oprit finanţarea investiţiilor din Rusia legate de Noul Drum al Mătăsii (BRI), potrivit unui raport al institutului de cercetare din Shanghai al Universității Fudan, institut care se ocupă de finanțare și investiții verzi.
Potrivit unei analize obţinute de ziarul Fincancial Times, investițiile Chinei vizează din ce în ce mai mult țările din Orientul Mijlociu. Raportul institutului de cercetare mai arată că oprirea investițiilor rusești este, probabil, temporară, deoarece relația strânsă cu Moscova a fost una dintre prioritățile președintelui chinez Xi Jinping – cel puțin până la începutul invaziei ucrainene.
De la lansarea BRI din 2013, statul chinez și-a asumat angajamente în valoare de 932 de miliarde de dolari, din care contractele de construcție reprezintă 561 de miliarde, iar 371 de miliarde reprezintă valoarea investițiilor de capital realizate efectiv.
Anul trecut, au fost semnate contracte în valoare de 2 miliarde de dolari cu partenerii ruși. Între 2000 și 2017, Rusia și China și-au asumat un total de 125,4 miliarde de dolari în angajamente financiare pentru diverse scopuri, inclusiv BRI. Din această sumă participaţia Băncii de Dezvoltare a Chinei va fi de 58 de miliarde de dolari, iar a Eximbank-ului chinez, de 15 miliarde de dolari.
Gigantul asiatic achiziţionează din resurse ruseşti 15% din necesarul de petrol și 8% din necesarul de gaze naturale.
De la invazia Ucrainei care a început în februarie, Beijingul a criticat permanent sancțiunile occidentale impuse împotriva Rusiei, însă se ferește să le încalce.
Potrivit analizei Universității Fudan, China a încheiat tranzacții în valoare de 5,5 miliarde de dolari în Arabia Saudită, în prima jumătate a acestui an, ceea ce reprezintă o valoare remarcabilă în acest an. Anul trecut, Irakul a fost într-o situație similară, valoarea tranzacțiilor legate de BRI – în principal construcțiile – a ajuns la 10,5 miliarde de dolari.
Este o tendință bine observabilă că, de îndată ce Statele Unite și-au încheiat operațiunile militare în Irak și s-au retras din Afganistan, China încearcă din ce în ce mai mult să-și consolideze pozițiile în această regiune.
Joe Biden a anunțat – cu întârziere – în timpul vizitei sale la Riad, care a avut loc în luna iulie: SUA nu pleacă și nu lasă un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran.
Se poate deduce și din date că China cheltuiește mai puțin pe BRI ca urmare a crizei. În prima jumătate a acestui an, valoarea totală a tranzacțiilor a scăzut la 28,4 miliarde de dolari de la 29,6 miliarde, înregistrată cu un an mai devreme. În proiect participă în total 147 de țări.
Beijingul se concentrează în primul rând asupra rutelor de transport şi infrastructurii, precum şi asupra furnizării de materii prime, în special în țările emergente. Programul, numit proiectul secolului de către Xi Jinping, și-a arătat adevăratele riscuri în timpul unei perioade de criză.
Beijingul încearcă mai multe tehnici: anulează datorii, amână termenele limită de plată și reduce dobânziile. De asemenea, se întâmplă adesea să acorde în mod direct împrumuturi de salvare statelor emergente care se confruntă cu datorii, astfel încât un faliment al statului să nu facă imposibilă promovarea intereselor chineze în respectiva ţară.
China se confruntă acum cu situaţia în care una dintre problemele de bază ale BRI nu este lichiditatea, ci solvabilitatea.
Desigur, problema nu este necunoscută nici Occidentului. Cancelarul german Olaf Scholz a atras recent atenția asupra riscurilor intereselor africane:
Există un pericol foarte serios ca următoarea criză globală a datoriilor să fie declanșată de împrumuturile Chinei către țările din emisfera sudică.
Potrivit unei analize din iunie a Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare se îndreaptă către o criză a datoriilor nemaivăzută din anii 1980.
Sursa: vg.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: vg.hu