Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins acţiunea organizatorilor iniţiativei cetăţeneşti europene “Minority SafePack” împotriva deciziei Comisiei Europene, potrivit căreia Executivul de la Bruxelles nu va lua măsuri pentru crearea unei noi legislaţii UE pentru a proteja minorităţile naţionale şi lingvistice.
L-am întrebat pe preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák, cum apreciază decizia Curţii Uniunii Eureopene?
„Decizia a fost luată pe 9 noiembrie. Am văzut deja câteva comentarii de presă, în esență aceste aprecieri sunt extrem de subiective și nu sunt legate neapărat de decizia și motivarea instanței. Instanța are o expunere de motive de 34 de pagini. Am reuşit doar să parcurg motivările instanţei, care se referă în principal la obiecțiile iniţiatorilor Minority SafePack. Consiliul Național Secuiesc a avut sâmbătă, la Târgu Mureş, o reuniunea pentru reînnoirea conducerii CNS, iar ziua de 9 noiembrie a fost cu două zile înainte de ședința noastră și din această cauză nu am putut analiza toate cele 34 de pagini. Cred că este extrem de important să facem această analiză, deoarece este necesar să vedem ce motive găsește instanța într-un caz în care nu mai este vorba de înregistrare, cum este şi Minority SafePack, sau în cazul nostru, ci despre nu atât de respingerea unei inițiative depuse, de succes, cât despre atitudinea pasivă a Comisiei Europene care nu dorește să inițieze o legislație. Conform regulamentului, Comisia are această opțiune. În același timp, dacă ia o asemenea decizie, trebuie să o motiveze. Motivările instanţei trebuie studiate și, de asemenea, trebuie să învățăm şi noi lecția despre ceea ce se întâmplă în acestă situaţie. Nu vrem să expunem inițiativa noastră în acest moment, când aceeaşi comisie domină Uniunea Europeană care a respins Minority SafePack în ianuarie anul trecut”.
La întrebarea, ce consecinţe ar putea să aibă deizia Curţii Uniunii Europene asupra luptei Consiliului Naţional Secuiesc, în ceea ce priveşte iniţiativa privind regiunile naţionale, preşedintele CNS a menţionat:
„Am subliniat de la bun început că există o diferență puternică între cele două inițiative. Inițiativa noastră se referă la politica de coeziune a Uniunii Europene. Are şi dimensiuni minoritare, dar scopul acesteia este de a face politica de coeziune a UE echitabilă, astfel încât Uniunea Europeană să se dezvolte armonios și nu doar regiunile muntoase sau regiunile slab populate să primească o atenție deosebită, ci și regiunile culturale, lingvistice și naționale ale Europei. Aceasta este o diferență foarte mare, deoarece politica de coeziune intră în mod clar în competența Uniunii Europene, iar scopul Uniunii Europene este dezvoltarea politicii de coeziune.
Exista în sine o diferență puternică între cele două inițiative. Când Minority SafePack a fost respinsă, organizatorii au ridicat o obiecție formală pentru că atunci când Comisia Europeană a respins-o a spus că există părți în document care sunt acceptabile și părți care nu sunt acceptabile. Potrivit avocatului organizatorilor, această metodă de respingere este inacceptabilă, adică este inacceptabilă metoda de respingere. Nu a existat nicio dezbatere de conținut cu privire la înregistrarea iniţiativei. În cazul nostru, am discutat problemele de conținut pe tot parcursul dezbaterii iniţitivei. Deci, cele două iniţiative nu coincid în totalitate, dar în același timp trebuie observat că au existat peste 100 de inițiative cetățeneşti şi doar în cazul unei singure iniţiative Comisia Europeană a propus elaborarea unei legi”.
La remarca noastră, în ce măsură ar contribui îmbunătăţirea imaginii internaţionale a Unagriei la succesul iniţiativei privind protejarea regiunilor naţionale, Balazs Iszak a spus:
„Cred că imaginea internațională a Ungariei este foarte bună. Singura întrebare este din ce latură ne uităm. Dacă o privim din stânga, dacă o privim prin ochii Partidului Democrat american, dacă o privim din partea liberală, ei spun că percepția internațională a Ungariei este proastă. Dacă o privim din punct de vedere creștin-conservator, este foarte bună, și se pare că lumea este în pragul unei schimbări creștin-conservatoare. La această schimbare se referă rezultatele alegerilor din Italia și ale alegerilor parţiale din America. Așadar, sperăm la o cotitură a situaţiei. Situația noastră este interesantă, deoarece autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, regiunile naționale, trebuie să lupte cu doi adversari, unul este reprezentat de forțele globalizării și aici suntem aliați cu toate forțele conservatoare care acționează împotriva globalizării, iar celălalt este reprezentat de suveranişti care trebuie convinși separat, deoarce şi aceste partide se opun unei mai mari independențe regionale, cu excepția Ungariei, deoarece nu există regiune în Ungaria care să poată fi numită regiune națională. Însăşi Ungaria este o regiune naţională pe teritoriul istoric al Ungariei. Ungaria de azi este acea regiune din Ungaria istorică unde trăiesc doar maghiari. Este posibil că există o oarecare exegarare în acest sens, dar acolo există o minoritate într-un număr foarte mic, însă comparativ cu alte ţări se poate afirma că este neglijabilă. Dacă noi trebuie să-i convingem pe suveraniştii spanioli şi români că suntem parteneri în lupta împotriva globalizării şi că, prin urmare, merită să fim sprijiniţi, şi aceasta este o sarcină foarte dificilă. Şi atunci putem spune că trebuie să luptăm nu numai cu doi adversari”.
La întrebarea în ce măsură afectează actuala decizie a instanţei europene starea de spirit a locuitorilor din Ţinutul Secuiesc, Izsák Balázs a explicat:
„Nu cred că este nevoie să punem prea mult accent pe acest aspect, mai ales având în vedere că până și organizatorii Minority SafePack încă mai studiază posibilitatea de recurs. Văd că nici acest caz nu este complet închis, însă noi am am învăţat şi până acum din inițiativa Minority SafePack, am învăţat că numărul de semnături colectate este un atu atât de puternic al legitimităţii, încât nu ar trebui să fie dat din mână atât de repede si uşor. Deci, deocamdată, un milion patru sute de mii de cetățeni ai UE sunt în spatele nostru. În toate activitățile de lobby, în toate reperele, acesta este un punct de referință, vorbim în numele unui milion patru sute de mii de cetățeni ai UE, nu vom permite ca acest atu să ne fie luat cu ușurință. Așadar, nu doar că așteptăm vremuri mai bune, ci vrem să folosim și puterea morală pe care ne-o oferă cele un milion patru sute de mii de semnături pentru a face lobby pentru regiunile naționale”.
L-am întrebat pe președintele Consiliului Național Secuiesc despre modul în care s-a desfășurat Ziua Autonomiei Secuiești din punct de vedere al conducerii consiliului, resepctiv evenimentul în sine, dar și pregătirile. Dacă au existat dificultăți sau obstacole din partea autorităților române?
„Nu am avut dificultăți referitor la Ziua Autonomiei Secuieşti. Înainte, însă, am mers pe drumul de trăsuri, parcurs în 2013, unde polițiștii ne-au urmărit cu atenţie. I-am scris o scrisoare ministrului român de interne, iar răspunsul a venit de la Ministerul de Interne al României cu doar câteva zile înainte de organizarea ședinței CNS pentru alegerea noii conduceri. Sunteți prima persoană căreia îi voi spune asta în mod deschis pentru că nu am avut timp să mă ocup de asta, în care în scrisoare ei recunosc în esență că am fost urmăriți. Scrisoarea spune că în vederea menținerii ordinii publice au supravegheat traseul, mai exact aşa cum a fost formulat textual, traseul parcurs de Consiliul Național Secuiesc. Din punctul meu de vedere, aceasta este o problemă, deoarece consider că autoritățile publice susţinute din banii contribuabililor nu primesc salarii pentru a urmării pe oameni din cauza convingerilor lor politice sau pentru că propun o inițiativă cetăţenească. Menținerea ordinii publice înseamnă că criminalitatea și corupția trebuie lichidate, iar autoritățile mai au şi alte sarcini de îndeplinit. Nu mă bucur să văd anumite semne care indică revenirea perioadei de dinaintea anului 1989. Acum am avut şi şedinţa de reînnoire a conducerii CNS şi cu siguranță voi discuta cu colegii mei despre ce demers să întreprindem în acest sens. Sunt convins că trebuie făcut ceva și în această chestiune. Chiar dacă avocații spun că acțiunea în justiție nu este posibilă, trebuie întreprinsă o acțiune politică”, a explicat Balázs Izsák.
La întrebarea, cum se conturează perspectivele de cooperare dintre Asociaţia Maghiară din Transilvania și Consiliul Național Secuiesc după înregistrarea la tribunal a asociației și dacă există deja planuri comune, preşedintele CNS a explicat:
„S-au întâmplat două lucruri. Într-o scrisoare, am salutat înregistrarea oficială a Asociației Maghiare Transilvane, iar cei cu care au fost prezenți ieri la ședința delegaților, ca invitați, am putut să strângem mâna, să schimbăm câteva cuvinte și să stabilim că ne vom așeza la negocieri. De altminteri, în scrisoarea de felicitare adresată către Asociaţia Maghiară din Transilvania este menţionat și faptul că am reușit să cooperăm cu toate partidele, inclusiv cu UDMR”.
La întrebarea, cum reacționează Ungaria după înregistrarea Asociației Maghiare din Transilvania, dacă vor apărea eventuale neînţelegeri în rândul reprezentanților maghiari din Transilvania în ceea ce privește subvențiile acordate de Guvernul ungar, Balazs Iszak a spus:
„Această întrebare mă depășește. Nu cunosc sistemul de sprijin, nu știu deloc cum funcționează acest sistem, așa că nu vreau să comentez”.
La întrebarea, dacă CNS va colabora cu Asociaţia Maghiară din Transilvania pentru organizarea evenimentului devenit deja tradiţional cu prilejul zilei de 10 Martie, Balazs Iszak a menţionat că „am contat şi am cooperat mereu cu Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi cu Consiliul Naţional Maghiar din Transivania, în special cu Laszlo Tokes”.
De menţionat că Consiliul Național Secuiesc i-a acordat lui Izsák Balázs un nou mandat de preşedinte de patru ani la reuniunea delegaţiilor de sâmbătă, de la Târgu Mureş. Din cei 152 de delegaţi prezenţi la această şedinţă, 108 au votat încredere pentru vechiul-noul preşedinte al CNS.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Maszol