Referitor la hotărârea recent pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în care aceasta a respins acțiunea organizatorilor inițiativei cetățeneşti europene numită Minority SafePack întreprinsă împotriva deciziei Comisiei Europene, potrivit căreia Executivul de la Bruxelles nu va lua măsuri pentru crearea unei noi legislaţii UE pentru protecția minorităților naționale și lingvistice, Lorán Vincze, reprezentantul UDMR în Parlamentul European (PE), președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), a răspuns în scris la întrebările adresate de portalul nostru.
„Am fost surprinşi de decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care nu este în concordanță cu hotărârile sale anterioare adoptate în această chestiune. Anterior, Curtea a susținut în mod constant toate acţiuniile Minority SafePack și a precizat în mai multe rânduri că Uniunea Europeană poate adopta măsuri menite să desăvârşească diversitatea lingvistică și culturală. În comparație cu aceasta, în actuala decizie se arată că Uniunea Europeană a făcut deja totul pentru a proteja comunitățile minoritare autohtone în toate domeniile enumerate de Minority SafePack. La această atitudine, ca maghiar și ca o persoană care a vizitat mai multe minorități europene, pot spune doar că Executivul de la Bruxelles și CJUE trăiesc într-o realitate paralelă. Pentru că în Europa există, într-adevăr, încălcări ale drepturilor omului în domeniul folosirii limbii materne, în educație și în alte domenii, multe comunități ale minorităţilor naţionale se confruntă cu asimilarea, a explicat Loránt Vincze, care a menţionat în legătură cu demersurile care pot fi întreprinse în viitor, precum şi despre posibila contestare a deciziei instanței:
„Desigur, deciziile Curţii trebuie respectate, dar în același timp trebuie şi analizate. Aceasta este o decizie de primă instanţă, deci există o posibilitate de recurs. Am discutat cu avocații noștri despre posibilitatea unei acțiuni în justiție și am analizat motivarea Curţii, iar acum trebuie să luăm o decizie cu privire la recurs pe care îl putem înainta în termen de două luni.
În orice caz, cred că trebuie să ne folosim de orice posibilitate, trebuie să continuăm lupta. Avem mulți susținători, chiar și în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cel puțin în Parlamentul European o mare majoritate susține drepturile minorităților autohtone. Bazându-ne pe acești susținători, nu putem renunța la urgentarea adoptării unor măsuri de protecție a minorităților”.
La întrebarea noastră, ce planuri de viitor au în cadrul inițiativei Minority SafePack în funcție de cele două căi posibile, şi anume în cazul acceptării, respectiv anulării posibilităţii de contestare, preşedintele FUEN a declarat:
„Dacă Curtea de Justiție a Uniunii Europene ne va da dreptate după recurs, atunci Comisia Europeană trebuie să își reevalueze decizia. Dar lupta pentru drepturile minorităților continuă, indiferent de sentinţă. Nu putem renunța la reprezentarea minorităților autohtone pentru că oamenii se așteaptă la asta și pentru că comunitățile au nevoie de sprijin. FUEN își continuă munca de a proteja și susține diversitatea lingvistică și culturală a minorităților naționale autohtone și a grupurilor lingvistice, și ne străduim să găsim modalitatea de a implementa propunerile benefice pentru minorități. Chiar şi acum reprezentăm interesele minorităților, de exemplu, în consultările UE privind geo-blocking-ul și difuzarea emisiunilor, iar implementarea propunerilor MSPI este deja în curs în Germania, unde acestea au fost incluse în acordul de coaliție și în programul de guvernare. Vom continua să facem lobby pentru ca propunerile noastre să fie puse în practică și în alte state membre”.
Răspunzând la întrebarea, în ce măsură influenţează decizia CJUE starea de spirit a maghiarilor din Transilvania, preşedintele FUEN a precizat:
„Nu cred că această decizie a avut un impact foarte negativ, deoarece actuala stare de fapt nu s-a schimbat. Curtea a confirmat în prima instanţă ceea ce a spus Comisia Europeană. Din păcate, acesta nu este primul caz în care instituțiile UE se abțin de la a sprijini lupta legitimă a minorităților pentru drepturile lor și eforturile lor de a-și păstra limba și cultura. Dar cred că dacă vorbim mai mult despre această chestiune, cu cât forțăm mai mult instituțiile UE să se ocupe de această chestiune, cu atât va fi mai mare şansa unui succes, şi acesta este şi scopul nostru”.
După cum se ştie, inițiativa Minority SafePack își propune să solicite Uniunii Europene să îmbunătățească protecția celor aparținând minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică a UE.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Finacial Intelligence