Alfred Moses, Ambasador al SUA în România din 1994 până în 1997, a relatat într-o discuție cu diplomatul Jim Rosapepe, preluată de  podcastul „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu”, detalii de la negocierea tratatului dintre România și Ungaria – care a deschis drumul spre aderarea ambelor țări la NATO.

Tratatul de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Republica Ungară a fost semnat la Timișoara la 16 septembrie 1996 și a consfințit lipsa oricăror pretenții teritoriale ale Ungariei față de România, o condiție esențială pentru intrarea în NATO.

Iată cele mai importante detalii:

James Rosapepe: Cine a fost, de fapt, Ion Iliescu, cum a condus, ce rol a avut de îndeplinit?

Alfred Moses: A avut un rol decisiv. În cartea mea îl numesc părintele României moderne și într-un sens, a fost. Nu a fost fără pată. Încă trăiește, are 88 de ani, nu mai e activ politic. În urmă cu câțiva ani, când l-am întâlnit, își scria Memoriile.

J.P.: Unul dintre proiectele la care ați lucrat împreună a fost Tratatul cu Ungaria.

A.M.: Da! Numai că el era Președinte, nu am lucrat direct cu el pentru asta. Am lucrat mai mult cu Meleșcanu, ministrul de Externe, un domn foarte abil.

J.P.: Care era problema?

A.M.: Problema era că ungurii voiau în conținutul Tratatului o referință la Rezoluția Consiliului Europei care impunea recunoașterea drepturilor grupurilor minoritare.

J.P.: Pentru că ungurii reprezintă cea mai mare minoritate națională din România.

A.M.: Da, și asta impunea recunoașterea drepturilor grupurilor etnice minoritare. Am lucrat la asta prin formulare, care spunea că recunoașterea drepturilor culturale ale minorităților ține de expresia indivizilor, nu a colectivităților. Deci nu e o recunoaștere politică. Drepturile culturale ale minorităților naționale sunt recunoscute individual. Nu sunt drepturi ale grupurilor. Deci nu au nevoie de implicații politice. Teama românilor era că o asemenea mișcare ar impulsiona secesiunea. Așa că am rezolvat asta cu un adjunct al ministrului de Externe al Ungariei aici, la Washington, apoi l-am sunat pe Meleșcanu și i-am spus că am reușit înțelegerea, dacă România își respectă partea. Mi-a spus că îl va suna pe Președintele Iliescu și mi-a confirmat, apoi l-am informat pe ministrul de Externe din Ungaria, și astfel înțelegerea a fost făcută și Tratatul a fost semnat. Iliescu a sprijinit demersul, dar nu a fost implicat în negocieri.

J.P.: Înțeleg. Dar acel Tratat a fost o piesă importantă, cred, în relația dintre Ungaria și România ca state capabile să se alăture NATO.

A.M.: Absolut! În perioada premergătoare extinderii NATO, secretarul Apărării Perry (n.n. William James Perry) a gândit ceea ce a devenit cunoscut lumii apoi ca „Principiile lui Perry”. Erau șase principii pentru statele care voiau să adere la NATO. Unul dintre ele privea absența disputelor privind granițele. Absența oricărei pretenții teritoriale a unei țări asupra alteia. Iar Tratatul dintre România și Ungaria asta ne-a oferit: renunțarea Ungariei la orice pretenție asupra teritoriilor din Transilvania, parte a imperiului Austro-Ungar cândva, rămânând la formatul stabilit prin Tratatul de la Trianon din 1919. România renunța la rândul ei la orice pretenție ar fi putut avea asupra unor teritorii din Ungaria. Asta a pavat drumul României și Ungariei către NATO. Fără asta, nu ar fi respectat principiile de aderare.

De menţionat că fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, a difuza recent o parte a podcastului CAA Live! realizat de Ambasadorul Jim Rosapepe, care a reprezentat Statele Unite la București între 1997-2001. Jim Rosapepe l-a avut ca invitat pe Ambasadorul Alfred Moses, Ambasador al SUA în România din 1994 până în 1997, iar în acest podcast se fac dezvăluiri despre Ion Iliescu și un moment important pe traseul aderării la NATO.

Gazda podcastului CAA Live!, ambasadorul James (Jim) Rosapepe, este în prezent senator de Maryland la al patrulea mandat, membru al Partidului Democrat și vicepreședinte al Comitetului pentru Buget și Taxe din Senatul american. Ambasadorul Alfred H. Moses, a fost unul dintre consilierii principali ai președintelui Jimmy Carter, iar între 1994– 1997 a servit ca Ambasador al Statelor Unite în România. O parte dintre mărturiile Ambasadorului Alfred Moses pot fi consultate în volumul de autor Jurnal de București: Drumul României de la Întuneric la Lumină, publicat de Editura ART în noiembrie, 2019.

Sursa: g4media.ro

Foto: G4Media.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 2 = 4

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.