În Ucraina, drepturile minorităților naționale, care asigură folosirea limbii materne și educația în limba maternă, sunt încălcate și restrânse din ce în ce mai mult.
Legea educaţiei urmează să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2023, ceea ce înseamnă că minorităţile naţionale din Ucraina vor trebui să treacă treptat la predarea în limba ucraineană începând cu clasa a cincea, până când vor avea doar 2-3 ore în limba lor maternă.
În ceea ce priveşte Legea minorităţilor naţionale, promulgată la 13 decembrie 2022, Ucraina trebuia să adopte această lege, deoarece este una dintre condițiile pe care țara trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea Europeană.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, deputata UDMR Biró Rozália, consideră că legea minorităţilor naţionale din Ucraina este anticonstituţională, afirmând că ar trebui să fie consultată Comisia de la Veneţia.
L-am întrebat pe președintele Comisiei pentru politică externă ce efecte, consecințe va avea inițiativa sa, potrivit căreia autoritățile ucrainene ar trebui să se consulte cu Comisia de la Veneția în privinţa legilor minorităților, şi dacă există deja semnale încurajatoare în această direcție din partea parlamentarilor ucraineni?
„Având în vedere situația minorităților naționale din Ucraina, în special a comunităților românești și maghiare, trebuie să folosim toate mijloacele legale posibile pentru a le îmbunătăți situația. În umbra războiului, statul ucrainean restrânge din ce în ce mai mult drepturile minorităților naționale și, astfel, legea educației, legea limbii ucrainene, prevederea privind utilizarea simbolurilor naționale și acum noua lege a minorităților naționale, care nu mai vorbește despre drepturile comunităților naționale, ci despre cele ale persoanelor aparținând minorităților naționale, reprezintă un pas înapoi față de legea din 1992 privind minoritățile, o restrângere a drepturilor. De asemenea, mass-media în limbile minorităților și funcționarea organizațiilor minorităților naționale sunt extrem de limitate. Ținând cont de toate acestea, am inițiat un dialog parlamentar cu Comisia pentru politică externă a Parlamentului ucrainean, care, pe lângă demersurile diplomatice întreprinse, reprezintă o oportunitate suplimentară de a-i face pe colegii noștri ucraineni să înțeleagă necesitatea includerii propunerilor reprezentanților minorităților naționale în cadrul legislativ, atunci când se elaborează legi sau se modifică legi existente în probleme care afectează minoritățile naționale. Am încredere că vor înțelege colegii noștri ucraineni faptul că, dacă Ucraina dorește să devină un stat membru al UE, este necesar să semneze, să ratifice și să pună în aplicare convențiile-cadru privind minoritățile naționale europene și internaționale în Ucraina. Deocamdată, aștept un răspuns la invitația mea de a începe dialogul în format on-line și, ulterior, de a extinde dialogul incluzând reprezentanți ai ambasadelor noastre. Ne vom baza pe declarația adoptată la summitul UE-Ucraina de la Kiev, în care partea ucraineană se angajează într-un dialog semnificativ cu reprezentanții minorităților naționale și se consultă cu Comisia de la Veneția cu privire la drepturile minorităților și la legislația privind minoritățile. După cum se ştie, Comisia de la Veneţia este un organism independent, consultativ, care face recomandări, aşa cum a procedat şi în cazul Legii învăţământului din Ucraina. Desigur, aceasta este încă departe de implementarea recomandării. Acest lucru necesită voința țării și a guvernului său, precum și un dialog constant cu reprezentanții minorităților naționale. Sper că partea ucraineană va fi deschisă la negocieri, deși nu cred că își va schimba radical părerea, dar am încredere că va recunoaște că, dacă țara lor dorește să facă parte din UE, atunci valorile fundamentale și drepturile omului din UE trebuie să fie acceptate și puse în practică. Ei trebuie să înțeleagă faptul că nu declarația majorității ucrainene sau a guvernului garantează că dovedește respectarea drepturile minorității naționale, ci membrii minorității naționale și organizațiile lor reprezentative trebuie să simtă în viața lor de zi cu zi și să declare acest lucru.”
La întrebarea, dacă există o acțiune, o cooperare unitară între parlamentarii români și ungari în vederea rezolvării problemei minorităților naţionale din Ucraina, Rozália Biró a explicat:
„Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean a inițiat în Comisia de Monitorizare a Consiliului Europei să fie solicitată Comisiei de la Veneția revizuirea și analizarea Legii minorităților (comunităților) naționale din Ucraina. La această propunere s-au alăturat și reprezentanți de seamă ai Parlamentului ungar. Nu pot afirma că există o acțiune unitară, dar pot afirma că există o acțiune și o solicitare comună în această direcție, ceea ce este un pas foarte important, deoarece unitatea duce întotdeauna la o voce mai puternică. În Ucraina, minoritățile naționale reprezintă 22,18% din populația totală, acționând împreună, cererile lor pot fi mai eficient reprezentate. În mod similar, noi, statele membre, ar trebui să fim uniți în a cere Ucrainei să modifice legea în urma unui dialog real cu reprezentanții minorităților naționale.”
Pe parcursul convirbirii noastre purtate cu deputatul Rozália Biró, am menționat că autoritățile române s-au opus până acum aplicării drepturilor colective revendicate de unele foruri maghiare din Transilvania, și l-am întrebat ce s-a schimbat în acest sens, dacă autoritățile române manifestă o mai mare deschidere în direcţia acceptării acestor drepturi colective?
„Noi vedem realitatea din România și trăim în ea, așa că știm care este situația atunci când statul declară că modul în care a asigurat respectarea drepturilor minorităților naționale este exemplar. În schimb, precizez că, deși există cadru legislativ cu privire la drepturile minorităților, sunt numeroase acele prevederi din legi pe care nu le putem implementa în practică de zi cu zi. Consider că nu există o schimbare semnificativă în atitudinea autorităților române, dar știm că acesta este un proces lung: În procesul de aderare la UE, România a semnat Carta drepturilor minorităților naționale, convențiile-cadru internaționale și le-a ratificat, modificând legislația națională, ceea ce se datorează și muncii eficiente a UDMR în cei 30 de ani de activitate. Deși cadrul legislativ este acceptabil, drumul pentru punerea în practică a prevederii legale este încă anevoios. Cred că trebuie să acționăm în fiecare zi pentru respectarea drepturilor minorităților naționale și comunitatea trebuie să se unească și să acționeze într-o manieră unitară pentru rezultat”.
La întrebarea, dacă efortul și acțiunea comună a statelor român și ungar nu vor complica și mai mult situația sau, eventual, nu vor spori opoziţia Ucrainei faţă de problema minorităților, Rozália Biró a spus:
„Bazându-ne pe recunoașterea sprijinului important și masiv pe care România respectiv Ungaria a asigurat în această situaţie dificilă, provocată de război, care a pus la încercare rezistenţa omului şi a însemnat piederi mari de vieţi omeneşti, atunci Ucraina trebuie să fie deschisă la dialog și să se conformeze standardelor UE. Subliniez importanța reciprocității: la fel cum minoritățile naționale de acolo își revendică drepturile și respectarea acestora, şi noi trebuie să asigurăm în acelaşi mod drepturile comunității ucrainiene care trăiește în țara noastră. Din perspectiva Uniunii Europene și această problemă trebuie tratată în conformitate cu standardele Uniunii. Nu văd niciun motiv de opoziție a Ucrainei. Cred că o acțiune unitară, comună, o voce comună este întotdeauna mai puternică decât o voce separată”.
L-am întrebat pe președintele Comisiei pentru politica externă a Camerei Deputaţilor despre ce efect are și va avea pe termen mediu şi lung asupra intereselor UDMR și ale minorității maghiare din Transilvania faptul că presa internațională și internă îl prezintă pe premierul Viktor Orbán drept soldatul lui Putin?
„Părerea mea este următoarea: Din păcate trebuie să constatăm consecințele negative, intolerabile ale războiului. Indiferent cine califică pe cine şi pentru ce, activitatea unui politician responsabil trebuie să urmărească utilizarea tuturor instrumentelor posibile în domeniul în care lucrează, fie că este vorba de guvern sau parlament, cu scopule de a ajuta Ucraina, oamenii și familiile care trăiesc în această ţară. Este în interesul nu doar al comunității maghiare din Transilvania, ci al întregii comunități europene, să punem capăt luptelor și violențelor care se soldează cu nenumărate victime, evenimentelor care destramă familii și provoacă crize economice. Trebuie să continuăm un dialog care să faciliteze evoluția evenimentelor spre tratative de pace. Aceasta este sarcina noastră.”, a concluzionat Rozália Biró, președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Agerpres