Peste o mie de dansatori amatori din Harghita, Covasna şi Mureş, în prezenţa unui public numeros, a participat, sâmbătă, la tradiţionala manifestare “Ziua celor 1.000 de fete secuience”, care s-a desfăşurat la Miercurea-Ciuc şi la şaua muntelui Şumuleu, şi care are rolul de păstrare şi promovare a tradiţiilor secuieşti.
Evenimentul a început dimineaţă, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde s-au reunit grupurile de dansatori îmbrăcaţi în port popular, dar şi turişti veniţi din alte zone.
La fel ca în fiecare an, cei mai mulţi participanţi, în special cei din satele învecinate, au venit în căruţe trase de cai, aşa cum se întâmpla şi la începuturile organizării acestei manifestări.
După ce autorităţile judeţene i-au salutat pe cei prezenţi, a urmat cel mai aşteptat moment al dimineţii, când dansatorii au evoluat câteva minute în faţa spectatorilor.
Au dansat persoane de toate vârstele, de la copii foarte mici, purtaţi în braţe de părinţii lor, până la seniori de 70 ani. Şi spectatorii au avut prilejul să se alăture dansatorilor.
Directorul adjunct al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, Fuleki Zoltan, a declarat că evenimentul este o sărbătoare pentru întreaga comunitate de secui, pentru că este vorba despre păstrarea tradiţiilor.
El a explicat că atunci când a fost organizată pentru prima oară, în 1931, “Ziua celor 1.000 de fete secuience”, era un prilej ca fetele plecate să muncească în alte zone ale ţării, cu precădere în Bucureşti, să reîntoarcă acasă şi să îmbrace din nou portul popular, “ca să nu uite de unde au plecat şi unde trebuie să revină”.
“Eu cred că acest eveniment este şi un bun prilej pentru a arăta cum trăim, care sunt obiceiurile noastre, chiar dorim să vină şi din alte părţi români, de diferite naţionalităţi, să stăm împreună, să ne cunoaştem mai bine, să ne cunoască mai bine. Ca să nu mai vorbim că nu primeşti pâine, dacă ceri în limba română. Haideţi, aici, fraţilor, să vedeţi cum trăim, suntem ospitalieri, oameni frumoşi, cu ochi limpezi şi să sărbătorim împreună, că este ceva extraordinar. (…) În acest fel, noi păstrăm obiceiul, dar trebuie să predăm şi generaţiilor viitoare, ca să nu rămânem numai noi cu aceste obiceiuri şi cu cunoaşterea portului popular”, a declarat Fuleki Zoltan.
La rândul său, primarul oraşului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, îmbrăcat în port popular secuiesc, a punctat faptul că păstrarea tradiţiilor înseamnă un liant pentru comunitate.
În majoritatea localităţilor din zonă există ansambluri folclorice ai căror membri îi învaţă pe copii dansurile populare încă de la grădiniţă, iar “Ziua celor 1.000 de fete secuience” este un prilej să se întâlnească, să danseze împreună, să lege prietenii.
După dansul comun care a avut loc pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea-Ciuc, participanţii au pornit în căruţe, pe jos sau cu autobuzele spre şaua dintre dealul Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, unde a fost oficiată o slujbă, după care grupurile de dansatori evoluează, toată ziua, pe scena în aer liber amenajată acolo.
La fel ca în anii trecuţi, pe dealul Şumuleu, locul în care se desfăşoară procesiunea de Rusaliile Catolice, a avut loc şi un târg al produselor tradiţionale, unde au fost prezenţi zeci de meşteri populari cu creaţiile lor.
“Ziua celor 1.000 de fete secuience” a avut loc pentru prima dată în 1931 de etnograful maghiar Domokos Pál Péter şi a devenit foarte populară în ultimii ani, organizatorii susţinând că, în prezent, se doreşte a fi o sărbătoare a familiilor, a comunităţii şi a promovării valorilor tradiţionale.
Sursa: agerpres.ro
Foto: Programturizmus