În timp ce investițiile din Asia de Est se revarsă în Ungaria și Guvernul de la Budapesta își strânge cooperarea economică cu China, investițiile companiilor care vin din SUA ar putea încetini chiar acum. Încetarea convenţiei fiscale americano-ungare nu va declanșa un exod, dar poate descuraja companiile de peste mări de Ungaria care caută noi locații de investiții.
Începând cu 1 ianuarie 2024, Statele Unite vor rezilia convenția americano-ungară privind evitarea dublei impuneri, care este în vigoare din 1979. Pe baza declarațiilor anterioare ale Ministerului american de Finanţe, motivul rezilierii convenţei a fost că Guvernul ungar a respins anul trecut întroducerea unui impozit minim global de 15% susținut de aproape 140 de țări (inclusiv SUA) din UE. Guvernul a acționat în acest fel pentru că a vrut să mențină actuala cotă de impozitare a corporaţiilor de 9 la sută, în Ungaria.
La începutul anului 2023, partea ungară s-a răzgândit și – în schimbul unor scutiri – a acceptat, totuşi, întroducerea taxei minime în UE și, în același timp, în Ungaria. Dar atunci nu mai era cale de întoarcere faţă SUA, încetarea convenţiei fiscale americane a devenit definitivă. Ca urmare a deciziei, Ungaria va fi singura ţară dintre cele 27 de state membre UE care nu are acest tip de acord cu America, în condiţiile în care SUA nu a anulat acest acord fiscal nici măcar cu Rusia și Belarus.
Încetarea convenţiei fiscale americano-ungare va avea un efect negativ major, deoarece din 2024 Statele Unite vor putea percepe impozitul reținut la sursă de 30 la sută fără restricții asupra veniturilor provenite din SUA și a plăților companiilor și persoanelor fizice ungare (de exemplu, la dividende, dobânzi și, în unele cazuri, chiar la câștiguri din cursul valutar). Reținerea la sursă este impusă de normele fiscale interne americane, dar impunerea acesteia a fost limitată până acum de convenția fiscală. Ungaria nu aplică reținerea la sursă a plăților din țară către companii străine, inclusiv cele americane încă din 2004, iar Cabinetul Orbán va continua să nu impună reținere la sursă după încetarea convenţiei, încercând astfel să încurajeze investițiile. Cu alte cuvinte, investițiile americanilor în Ungaria vor fi mult mai puțin afectate în mod direct decât investițiile ungurilor în SUA, a explicat pentru ziarului ungar 24.hu Lajos Bagdi, partener al Niveus Consulting Group.
Nu vor fugi, doar ne vor ignora
Aşa cum a relatat recent şi 24.hu, American Lear Corporation a decis să-și închidă fabrica cu 800 de angajaţi din Gödöllő, judeţul Pesta, ceea ce, potrivit sindicatului care funcționează la compania din industria auto, a fost justificat în primul rând de faptul că costurile cu forța de muncă din Ungaria erau considerate prea mari. Unul dintre foștii angajați ai companiei a declarat pentru 24.hu, că expirarea valabilităţii convenţiei fiscale americano-ungare la sfârșitul anului poate să fi jucat un rol în decizia de închidere a fabricii.
Ziarul ungar amintit s-a adresat şi companiei de audit, EY, compania care aparţine de American Lear Corporation, în legătură cu această problemă, dar s-au abținut să comenteze. Totuși, potrivit experților fiscali care au vorbit cu ziarul 24.hu, este puțin probabil ca rezilierea acordului să fie motivul. Privind bilanțul, se poate concluziona că societatea a avut o obligație fiscală foarte mică, în ciuda unui venit din vânzări foarte important. Datorită impozitării corporative la nivel de grup și a pierderilor delimitate din anii precedenți, și datorită reducerilor pentru investiții și dezvoltare, a plătit un impozit corporativ mult mai mic decât cel normal de 9% , a declarat Tamás Gyányi, partener principal al departamentului pentru afacerii de consultanță fiscală și salarizare al WTS Klient. Potrivit lui Lajos Bagdi, chiar și în cazul în care compania s-ar retrage ar fi mai costisitor dacă ar fi obligată să plătească un impozit suplimentar.
Guvernul ungar este foarte atent să nu pună companiile multinaționale de producție într-o situație dificilă, nici cu taxe, şi nici cu legislația, atunci când vine vorba de decizii de investiții. Marea majoritate a companiilor americane care au o fabrică aici, au o poziție fiscală foarte avantajoasă, motiv pentru care nu vor să plece de aici. Iar în urma rezilierii convenţiei, este de așteptat ca nici Guvernul SUA să nu dorească să pedepsească propriile companii ale țării, a declarat pentru 24.hu Károly Radnai, președinte al Comitetului fiscal al Camerei de Comerț Americane (AmCham Ungaria), partener manager al companiei Andersen.
În schimb, cazul invers poate fi mai înfricoșător. Dacă Lear ar veni acum în regiunea Europei Centrale și ar examina diverse locații de investiții, ar fi probabil un aspect important dacă Ungaria are un tratat fiscal cu SUA. Dat fiind faptul că Slovacia, Cehia, România și alte țări vecine au un astfel de acord, ținând cont de predictibilitatea pe termen lung de 10-20 de ani, compania nu ar alege Ungaria. În ochii investitorilor, anul viitor țara va deveni un loc în care rentabilitatea investițiilor ar putea fi în pericol, deoarece niciun acord nu garantează că Guvernul ungar nu va impune o reținere la sursă asupra veniturilor care ies din țară.
Diplomația ungară a fost diferită de partea americană pe mai multe fronturi, mai ales după izbucnirea războiului ruso-ucrainean. Potrivit lui Károly Radnai, la relizirea convenţiei fiscale motivația politică a Guvernului SUA a fost tocmai aceea de a descuraja companiile americane să investească în Ungaria.
Unul dintre principalele puncte de referinţă ale relațiilor economice ungaro-americane a fost convenţia privind evitarea dublei impuneri. Odată ce această garanție importantă încetează, va face Ungaria riscantă din punct de vedere al securității și previzibilității legislației fiscale, astfel încât poate descuraja semnificativ investițiile. Potrivit președintelui comitetului al AmCham, situația este agravată de faptul că rezilierea convenţiei poate fi chiar un semnal pentru investitorii vest-europeni.
„De regulă folosesc următoarea analogie: dacă unui cumpărător imobiliar i se oferă un apartament într-un condominiu în care nu există contract de condominiu și nu există costuri comune, în timp ce el poate cumpăra un alt apartament într-un imobil la același preț, cu conditii ingrijite, cu sigurantă va alege aceasta din urmă ofertă. Evident, vechii locuitori nu se vor muta din lipsa unui contract de condominiu, dar pentru noii locuitori nu va mai fi atractivă această proprietate”, a exemplificat preşedintele comitetului AmCham.
Ce se va întâmpla cu locurile de muncă?
Potrivit ministrului Finanțelor Mihály Varga, anul trecut cele 1.700 de companii cu rădăcini americane care își desfășoară activitatea în Ungaria au angajat aproximativ 110.000 de oameni – astfel că au angajat aproximativ jumătate dintre muncitorii pe care îi au companiile germane de aici. Referindu-se la valoarea investițiilor americane, a amintit de datele anterioare, conform cărora, valoarea investiţiilor a depășit 2.300 de miliarde de forinţi în 2020, adică aproximativ 10 la sută din totalul capitalului de lucru (ISD).
Deși în ceea ce privește afluxul ISD, Coreea de Sud este acum cel mai mare jucător din Ungaria pe o bază anuală, şi este de așteptat să fie depășită de China, iar Statele Unite sunt al treilea cel mai mare investitor din Ungaria, dupa Germania si Austria.
Majoritatea investițiilor americane sunt acum conectate la centre de servicii (SSC) și operează în Ungaria birouri cu un număr mare de personal, cum ar fi ExxonMobil, Blackrock, Citi și IBM. Companiile din industria prelucrătoare și-au relocat deja capacitățile de producţie în țări cu niveluri salariale mai scăzute. În pofida acestui fapt, există încă mari producători americani care angajează mii de oameni, de exemplu, Flex (fostă Flextronics) în industria electronică, Aptiv (fostă Delphi) și Jabil în industria vehiculelor.
Interesul american este foarte mare și în industria filmului ungar, însă rezilirea convenţiei prea puţin contează pentru acest sector, deoarece aici proiectele sunt de obicei planificate pentru 6-12 luni.
Potrivit lui Radnai, rezilierea convenţiei fiscale ar putea slăbi nu doar capacitatea țării de a atrage capital, ci și de a păstra locurile de muncă. În cazul oricărui centru de servicii se poate întâmpla că atunci când conducerea companiei doreşte să aducă un alt proces de lucru la filiala din Ungaria, dar această ţară nu este singura locație posibilă, să poate gândi la faptul că nu mai vrea să mărească expunerea de aici.
Guvernul ungar ar pedala, dar este deja prea târziu
SUA au o convenție privind evitarea dublei impuneri cu doar 65 de țări, iar pe harta investițiilor internaționale înseamnă un rang dacă un stat are o asemenea convenţie. Acest lucru a fost acum recunoscut și de Guvernul ungar. În discursul său de la evenimentul AmCham, ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat: este foarte mulţumit de investitorii americani și nu ar dori sub nici o formă ca aceștia să aibă sentimentul că nu sunt în siguranță în Ungaria. Potrivit lui Károly Radnai, Cabinetul ar fi foarte fericit dacă convenţia ar fi renegociată, dar în prezent partea americană nu manifestă deschidere în acet sens.
Potrivit experților, Ungaria nu va avea o convenţie fiscală cu SUA în următorii zece ani. Chiar dacă guvernele ar fi din nou de acord, dificultatea problemei este că acordul trebuie ratificat și de Senatul SUA. Iar, pe baza experienței, senatorii, indiferent de apartenența lor de partid, pot bloca adoptarea anumitor acorduri internaționale pentru o lungă perioadă de timp din motive politice interne. De exemplu, Ungaria ar fi încheiat un nou acord fiscal cu SUA în 2009, dar acesta nu a intrat în vigoare până la urmă, deoarece Senatul nu a fost dispus să-l ratifice nici în 14 ani, şi nici nu se va întâmpla, probabil, în această situație schimbată.
Sursa: 24.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: 24.hu