Evenimentul politic se desfăşoară la centrul expozițional Romexpo, în zilele de 6 și 7 martie. Cele mai importante puncte de pe ordinea de zi a Congresului Partidului Popular European (PPE) sunt pregătirea și strategia pentru alegerile pentru Parlamentul European, precum și votul privind nominalizarea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Evenimentul este găzduit de Partidul Național Liberal (PNL).
La congresul de două zile al Partidului Popular European participă peste 2.000 de delegați din patruzeci de țări. Sunt prezenți președintele Comisiei Europene (CE) și preşedintele Parlamentului European (PE), precum și mai mulți șefi de stat și de guvern, președinți de partide și comisari UE aparținând acestei familii politice.
Congresul a început cu discursul de salut al președintelui Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, al președintelui UDMR, Hunor Kelemen, și al președintelui PPE, Manfred Weber. După care a urmat o dezbatere pe tema „vocile satelor, orașelor și regiunilor”, precum şi discuții de grup axate pe trei teme: securitate și apărare; solidaritate între generații; economie si locuri de muncă.
„România merită să fie membră cu drepturi depline al spațiului Schengen”, a declarat președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, la deschiderea Congresului Partidului Popular European.
Politicianul a explicat că cetățenii români consideră extrem de importantă aderarea deplină la Spaţiul Schengen a țării lor. Potrivit acestuia, România poate garanta securitatea frontierelor UE și NATO, ceea ce conferă țării statutul de membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen.
În opinia preşedintelui PNL, „pericolul destabilizării Uniunii Europene este mai mare ca niciodată, ceea ce este alimentat de partidele extremiste, populiste. La alegeri trebuie să luptăm împotriva acestor mișcări anti-europene. Nu îi putem lăsa să răspândească dezinformarea. Însă, pentru aceasta trebuie să acționăm hotărât și unit”. Nicolae Ciucă a mai subliniat: O Europă puternică are nevoie de o economie puternică, iar Partidul Popular European trebuie să facă față provocărilor noii revoluții industriale. Viitorul Parlament European trebuie să găsească o soluție care să susțină cercetarea științifică, eficientizarea acesteia și îmbunătățirea calităţii vieţii în toate regiunile europene.
„Partidul Popular European susține aderarea deplină a României la Spaţiul Schengen pentru că țara îndeplinește toate criteriile de aderare”, a declarat Manfred Weber, la congresul PPE, care a numit drept o „provocare” faptul că Partidul Popular Austriac (ÖVP) adoptă o poziție diferită faţă de PPE în problema aderării României la Spaţiul Schengen.
„Şi în familia politică a PPE trebuie spus clar că tangoul politic în jurul aderării la Spaţiul Schengen este inacceptabil”, a declarat preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, menţionând: România este capabilă și poate proteja frontierele externe ale Uniunii Europene. „Pot fi inventate tot felul de scuze și pretexte pentru a amâna aderarea deplină la Spaţiul Schengen, dar acestă amânare provoacă pagube enorme chiar și pe termen scurt. De aceea, îi rog pe toți cei care au avut rezerve până acum cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen să acorde prioritate intereselor comune pe termen mediu și lung în locul câștigului politic imediat”, a afirmat Kelemen Hunor.
Pe de altă parte, preşedintele UDMR a precizat: Oricât de greu ar fi de acceptat pentru unele state membre, Uniunea Europeană trebuie să asigure respectarea drepturilor minorităților naționale autohtone europene.
„Uniunea Democrată Maghiară din România este cea mai veche organizație membră a Partidului Popular European din România, care reprezintă o comunitate etnică de 1,2 milioane. Din primul moment după căderea dictaturii comuniste, comunitatea mea a mărturisit că locul ţării noastre este în Uniunea Europeană, care în vremea aceea era numită Uniunea Economică Europeană, precum şi în Alianța Nord-Atlantică”, a mai spus Kelemen Hunor.
Partidul Popular European a fost înființat în 1976 și a reunit inițial partidele care reprezentau valorile creștin-democrate europene. Ulterior, în 1999, formând o fracțiune comună cu conservatorii, a devenit cel mai mare grup reprezentativ din Parlamentul European. Sub conducerea lui Joseph Daul (2007 – 2014), organizația paneuropeană a manifestat deschidere în continuare către partidele liberale de dreapta (în 2014 fiind absorbit și Partidul Național Liberal). Cu toate acestea, există o linie pe care PPE nu a depășit-o niciodată și aceasta este extremismul. Oricine a condus această familie de partid s-a opus în mod constant aspirațiilor de extremă dreaptă.
Sursa: maszol.ro/Telex.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Maszol