Pentru eliminarea problemei ar fi nevoie de 12 milioane de euro, adică o sumă reprezentând circa 25 la sută din costurile campaniei electorale din 2024, potrivit estimărilor președintelui Asociației Energie Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
„Am identificat 5.494 de proprietăți rezidențiale fără electricitate. Din păcate, avem câteva județe fruntașe în acest sens, cum ar fi: Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna şi Suceava. Acolo, conform raportului consiliilor judeţene, lipsa curentului electric în locuinţe este o mare problemă”, a spus specialistul, care a adăugat că au verificat dacă locuitorii locuiesc în imobilele afectate permanent sau doar periodic, de obicei vara, când, de exemplu, își scot animalele la pășunat, şi au ajuns la concluizia că în 3.646 de proprietăți locuite permanent nu există energie electrică.
Defalcat pe judeţe, județul Covasna se află pe primul loc în privinţa lipsei energiei elelctrice în case, scrie Agenţia de Presă Agerpres, care mai menţionează: 11.611 de persoane locuiesc în prezent în proprietăți fără electricitate, dintre care 40% sunt minori. Sunt județe în care sunt multe proprietăți fără curent electric și este mare şi numărul persoanelor care locuiesc în acestea, în alte județe situația se îmbunătățește, numărul acestor clădiri este în scădere. Potrivit cifrelor, 4.499 de copii locuiesc în case fără curent electric. Vârsta persoanelor care locuiesc în proprietăți rezidențiale fără electricitate variază foarte mult, media fiind de 74 de ani.
„În general, este vorba despre persoane în vârstă, vârsta persoanelor respective fiind cuprinsă între 49 și 86 de ani. Cea mai în vârstă persoană are 97 de ani. Din fericire, anul trecut am reușit să aducem energie electrică. Următoarea persoană în vârstă are 96 de ani”, a spus Dumitru Chisăliţă. Potrivit datelor președintelui Asociației Energie Inteligentă, proprietățile rezidențiale aflate în evidenţă au fost construite între anii 1800 și începutul anilor 2000, anul mediu de construcție fiind 1954. Doar 25% din locuințele care sunt permanent fără electricitate sunt la doi kilometri distanță de rețeaua de distribuție.
Chisăliţă a relatat şi despre propriile experienţe. După cum a spus, de șase ani instalează panouri solare pe diverse proprietăți și a existat un caz când a fost nevoit să parcurgă zeci de kilometri până la casa respectivă. „Adevărul este că majoritatea proprietăților rezidențiale din apropierea rețelei electrice sunt situate în câmpie sau în zone deluroase. În cazul proprietăților din zonele muntoase, distanța a fost aproape întotdeauna mai mare de doi kilometri”, a precizat expertul. Potrivit președintelui AEI, este timpul ca racordarea proprietăților rezidențiale fără alimentare cu energie electrică la rețea să fie inclusă printre obiectivele celei de-a cincea perioade de reglementare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În ceea ce privește accesibilitatea proprietăților în cauză, Chisăliță a subliniat că 47 la sută dintre acestea au drumuri, 53 la sută au drumuri dificile sau impracticabile sau deloc. Acesta din urmă apare mai ales în zonele muntoase. Potrivit președintelui AEI, în pofida situației descrise, există planuri concrete de conectare la rețea a câtorva proprietăți rezidențiale fără energie electrică. Chisăliţă a mai menţionat că doar 22 la sută din proprietăţile afectate se află într-o situaţie atât de fericită.
„Situația este foarte diferită de la județ la județ. Sunt județe în care nu le pasă deloc de această problemă și sunt județe, precum județul Covasna, unde Primăria sau Consiliul Județean planifică să conecteze majoritatea acestor proprietăți la rețeaua electrică în următorii ani. Deci ei se ocupă de această problemă”, a explicat Chisăliţă.
De asemenea, s-a aflat că 73 la sută dintre oamenii care locuiesc în aceste case sunt și proprietari, iar 27 la sută nu sunt proprietari. Aceştia din urmă apar mai ales în zonele muntoase, unde moștenitorii nu au reglementat situaţia privind dreptul de proprietate asupra caselor. Potrivit datelor consiliilor județene, 35 la sută dintre persoanele care locuiesc în case fără curent electric sunt în situație vulnerabilă, iar 65 la sută nu sunt, dar și în acest caz este o diferență mare de la județ la județ.
„În județul Covasna, de exemplu, situația este interesantă, sunt foarte multe case fără curent, dar numărul persoanelor vulnerabile nu este atât de mare. Și mai există un indicator interesant legat de asta: nivelul veniturilor. În majoritatea cazurilor, venitul pe cap de locuitor în aceste gospodării este sub venitul minim, însă procentul celor care au un venit mai mare, dar nu iau măsuri pentru ameliorarea situației, este semnificativă, aproape 40 la sută. Dintre oamenii care locuiesc în case fără alimentare cu energie electrică cei mai mulţi care trăiesc în sărăcie sunt judeţele Suceava, Satu Mare și Bistriţa-Năsăud, însă, pe măsură ce ne îndreptăm spre județele Constanța, Dolj și Tulcea, numărul acestora scade semnificativ”, a afirmat Dumitru Chisăliţă.
În ceea ce privește statutul juridic al caselor, majoritatea proprietăților nu sunt înregistrate în cartea funciară, în multe cazuri nu există nici contract și nici la primării nu sunt luate în evidenţă. Președintele AEI a mai menționat că în urmă cu șapte ani a existat un proiect de şapte milioane de euro pentru România pentru a rezolva alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor, dar s-au cheltuit doar circa 1,5 milioane din sumă. „Am văzut nevoia unei analize. Din păcate, am găsit un singur județ unde se putea face acest lucru. Ne-am uitat la ce s-a întâmplat în județul Alba între 2017 și 2024 cu clădirile fără electricitate. Iar esența statisticilor sumbre este următoarea: în 7 ani, 45 la sută din clădirile fără electricitate au fost abandonate sau au fost efectiv distruse. 74% dintre oameni au murit sau au părăsit aceste clădiri în decursul a 7 ani. Electricitatea a fost instalată în doar 16 la sută din aceste clădiri pe parcursul celor 7 ani, prin diferite măsuri. Vârsta medie a rezidenților acestor case a crescut de la 67 la 74 de ani. Și având în vedere că speranța de viață a românilor este în jur de 74 de ani, statisticile de mai sus vor fi valide și în viitor. Conform modelării noastre, dacă nu facem nimic între timp, problema se va rezolva în mod firesc în următorii trei-zece ani, numai că aşa este atât de morbid”, a spus Chisăliţă. Vorbind despre posibila rezolvare a situației, specialistul a amintit de proiectul propriu al Asociației Energie Inteligentă, intitulat „Energie pentru viaţă”, în cadrul căruia se preconizează instalarea de panouri fotovoltaice și extinderea rețelelor de distribuție în a cincea perioadă de reglementare a ANRE, care, în opinia sa, poate fi implementat fără prea mult efort acolo unde, conform datelor, sunt posibile. Specialistul a menționat, totodată, şi programul Casa Verde împotriva sărăciei energetice, despre care spune că „poate rezolva cu adevărat această problemă”. „Am făcut calculele. Am avea nevoie de aproximativ 12 milioane de euro pentru a rezolva această problemă în totalitate. Aceasta reprezintă 25 la sută din suma care va fi cheltuită în campaniile electorale în 2024”, a precizat Dumitru Chisăliţă.
Sursa: kronikaonline.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Transtelex