Cercetătorul media Ádám Guld a susținut recent, la Sfântu Gheorghe, o prelegere, care a acoperit toate grupurile demografice, organizată de Mathias Corvinus Collegium (MCC). Lectorul universitar a atras atenția și asupra legăturilor dintre comportamentul tinerilor de astăzi și digitalizare.
Lectorul Universităţii din Pécs şi-a ţinut prelegerea sub genericul: „Patru generații, un loc de muncă. Să învățăm să cooperăm eficient”, pe care a bazat-o pe teoria generațională. Potrivit acesteia, cei peste 79 de ani de astăzi aparțin generației „constructorilor”, deoarece după războiul mondial au fost nevoiți să lucreze mult la reconstrucție; cei între 59-78 de ani sunt boomerii, pentru că ei au venit deja, într-un număr foarte mare în era redresării economice și a îmbunătățirii asistenței medicale; oamenii de vârstă mijlocie de azi alcătuiesc în mare parte generația X, iar dacă părinții lor au putut asculta doar radioul, televizorul le-a deschis deja o ușă largă către lume. Aceasta și alte forme de media sunt de mare importanță în viața generațiilor, deoarece sunt decisive în primii 12 ani, deoarece au o putere de modelare a caracterului. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 29-43 de ani, care alcătuiesc generația Y, au crescut în lumea offline, dar gestionează deja cu uşurinţă computerele, internetul și rețelele sociale; prezentarea profesorului s-a concentrat mai ales asupra generaţiei Z, pentru că membrii acestei generaţii sunt semnificativ diferiți de strămoșii lor, fiindcă sunt nativi digitali, au crescut în lumea digitală; în sfârșit, copiii de 0-13 ani sunt generația alfa, care a crescut în epoca ecranelor tactile și consumă media încă de la o vârstă foarte fragedă (sunt distrați de „babysitters” digital de la vârsta de 8-9 luni), și sunt chiar dependenți de media (încă de la 3-4 ani). Şi prinde contur şi generația AI (inteligența artificială). Acest model este, evident, o macro-teorie generalizantă, simplificatoare, relevantă pentru o mulţime mai mare. Este important să menționăm caracteristicile generației Z (și ale generaţiei alfa) și originile acestora, deoarece acestea pot provoca multe dificultăți de înțelegere și conflicte la locurile de muncă în care angajatorii sunt în mare parte membri ai generației boomers sau ai generației Y. Dar există o explicație pentru toate.
Tinerii de astăzi de 14-28 de ani au crescut în fața ecranelor, la sfârşit de săptămână stau chiar şi 8-10 ore, motiv pentru care îi numim screenager. Dezavantajul consumului de mult conținut digital este – crede specialistul – că înlocuiește aproape toate celelalte activități de agrement din viața tinerilor. În același timp, granița dintre lumea fizică și cea digitală se estompează pentru ei, au mulți „prieteni” și chiar iubiți în spațiul virtual. Cultura vizuală câștigă mult accent în viața lor, „aceasta este prima generație care nu scrie sau nu citește”, adică nu la fel ca predecesorii lor. Ei citesc texte fragmentate în aplicațiile de mesagerie, imaginile declanșează multă comunicare, propoziția este nestructurată, adesea fără început sau sfârșit. Adolescenții de 10-20 de ani fac multe lucruri în același timp (ascultă muzică, vorbesc pe chat etc.), cu toate acestea, potrivit lui Ádám Guld, dispersarea atenției este o auto-înșelare, deoarece generează multe greșeli. Tocmai de aceea, multitasking-ul poate fi o sursă de conflict la locul de muncă. Însă, şi fenomenul de socializare inversă provoacă disconfort, adică faptul că direcția transferului de cunoștințe este inversată, iar uneori chiar şi sistemul ierarhic este răsturnat din cauză că tinerii sunt cei care îi învaţă pe cei vârstnici cum să folosească mass-media (chiar și la școală). În lumea digitală, comunicarea orizontală (de rang egal) este acceptată pentru generația Z, aceasta este deja o așteptare din partea lor, astfel că conducerea autoritară a angajatorilor și șefilor nu funcționează – tinerii pur și simplu întorc spatele locului de muncă. Și dacă asta nu era suficient, ei trebuie să fie motivați în mod constant, deoarece pe site-urile de socializare sunt obișnuiți cu gratificarea instantanee. Dacă vor companie și divertisment, o pot obține singuri cu un singur clic, iar această experiență este transferată și în domeniul muncii. Își doresc totul imediat: funcții de conducere, salarii mari, pe care generația X și Y, care lucrează de zeci de ani pentru același lucru, nu le acceptă cu drag. Dar dacă generația Z nu obține toate aceste lucruri, pleacă mai departe cu ușurință.
La fel de problematic este şi pentru generația de dinaintea generației Z faptul că tinerii trebuie să fie constant motivați, lăudați și întăriți în cât de fantastici sunt în ceea ce fac – s-au plâns conducătorii companiei lectorului -, chiar dacă este doar datoria lor şi nu este o performanță extraordinară. Sunt obișnuiți cu faptul că orice poză nesemnificativă postată cu puțin efort sau câteva cuvinte pe rețelele de socializare primesc confirmare instantanee de like-uri. Dacă nu primesc imediat recunoaștere la locul de muncă, devin frustrați și pleacă. De altminteri, au o mare nevoie de varietate. Și acest lucru este (a fost) ușor de satisfăcut până în momentul de față, deoarece numărul membrilor generației Z este destul de mic, concurenţa pentru ei a fost destul de mare.
Potrivit lui Ádám Guld, se conturează o criză economică, iar zarurile se întorc și pentru ei. Rapid, eficient, de acasă! Angajații generației Z au și alte nevoi, care, deși au un efect frustrant asupra celor mai în vârstă la locul de muncă, uneori schimbă întregul sistem într-un mod benefic. Tinerii în vârstă de douăzeci şi ceva de ani vor să lucreze „rapid, eficient, de acasă” și cred că a petrece opt ore la serviciu este de obicei inutil. Explicația pentru aceasta este că atunci când ei au intrat în câmpul muncii, tocmai a izbucnit pandemia de coronavirus, în urma căreia s-au obișnuit să lucreze de acasă, apreciind numeroasele sale avantaje (cum ar fi economisirea timpului şi diminuarea costurilor). Poate provoca tensiuni între generaţii şi faptul că tinerii rezolvă totul pe smartphone-uri și online, complicând şi astfel comunicarea: nu le place să vorbească la telefon, nu citesc e-mail-uri lungi (dar nici alte texte), le place comunicarea vizuală și doresc o reacție imediată la comunicările lor. Mai mult, se tutuie cu șeful, iar salutul nu este important pentru ei, fiindcă nu are nicio importanță în chat-urile de pe internet, așa sunt ei obișnuiți. Această „lipsă de respect” este revoltătoare pentru generația X, boomers, care sunt socializați exact în sens invers. Ce se poate învăța de la generația Z în vârstă de 10-20 de ani? Potrivit Z-urilor, multe locuri de muncă sunt prea complicate, ei ar simplifica procesele și, deși persoanele în vârstă sunt de obicei adverse față de acest lucru, se întâmplă adesea să recunoască faptul că, într-adevăr, pot fi schimbate anumite structuri care sunt incomode și pentru ei. După cum s-a menţionat mai sus, merită să învățăm modul de utilizare a mediilor digitale de la generația Z, dar pot fi apreciate, chiar preluate de la ei, şi capacitatea de a lua decizii rapide, receptivitatea la schimbare. Însă, şi generaţia Z poate învăța de la cei vârstnici: au doar de câștigat dacă acordă atenţie comonicării în timp real și menținerii relațiilor sociale, a conchis Ádám Guld.
După prezentare, managerul de proiect, Timea Veres-Nagy, a reflectat asupra celor spuse, a discutat cu vorbitorul și, ca urmare, au putut să reflecte asupra generației Z din multe alte perspective.
Sursa: szekelyhon.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Székelyhon