La deschiderea ediției din acest an a evenimentului de la Băile Tuşnad, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Ungariei, Zsolt Németh, a subliniat că trebuie să protestăm împotriva escaladării violenței și a agresivității. În opinia sa este o dramă că candidatul la președinția SUA, Donald Trump, ar fi fost împuşcat cu intenții ideologice și politice premeditate, precum şi cazul premierului slovac Robert Fico, care a fost, de asemenea, împuşcat cu câteva săptămâni mai devreme.
Aşadar trebuie să protestăm împotriva confruntării, călcării în picioare a regulilor procedurale și să susținem cooperarea, colaborarea și dialogul.
Fondatorul Universităţii de Vară, David Campanale, a subliniat că libertatea nu este un lucru cert, ci trebuie asumată solidaritatea cu cei care acționează în interesul şi pentru libertate.
Secretarul de stat responsabil cu politica națională în Cabinetul premierului ungar, János Árpád Potápi, a vorbit despre faptul că politica națională a fost în centrul activității Guvernului ungar în ultimii 14 ani și și-a exprimat speranța că aceasta va fi la fel şi pe parcursul actualului semestru al președinției UE.
Ministrul ungar responsabil pentru afaceri europene, János Bóka, a explicat la dezbaterea care a avut loc despre obiectivele președinției ungare a UE: La alegerile pentru Parlamentul European a fost exprimată nevoia de schimbare și este responsabilitatea președinției ungare a UE să reprezinte nevoia acestei schimbări.
Analiștii Fundației Századvég au constatat în cadrul dezbaterii organizate pe tema concluziilor alegerilor ungare și europene că conducerea europeană este desprinsă de problemele care îi preocupă pe oameni, ignoră nemulțumirea alegătorilor și se concentrează doar pe păstrarea propriilor poziții.
La dezbaterea organizată sub genericul “Andreanum, la 800 de ani”, reprezentanta prim-ministrului Katalin Szili a vorbit despre faptul că problema minorităților autohtone europene ar trebui menținută pe ordinea de zi chiar și în timpul președinției ungare a UE, iar Andreanum este un exemplu pozitiv pe care toți cei din mediul politic de astăzi ar trebui să-l cunoască. Katalin Szili a subliniat: astăzi trebuie recunoscut că problema minorităților autohtone nu este o chestiune internă a statelor membre, ci o chestiune europeană, iar statele membre ar trebui să le accepte pe acestea ca un factor de constituire a națiunii.
Ferenc Kalmár, reprezentant special ministerial în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a precizat: Andreanum este un modelul de autonomie funcțional, care a adus rezultate, a fost capabil să păstreze comunitatea săsească din Transilvania și să-i ofere un cadru de dezvoltare. În cadrul evenimentului a fost prezentată și publicația “Andreanum 800 – Începuturile autodeterminării europene în Regatul Ungariei”. Volumul de limba maghiară şi germană va fi publicat și în limba engleză, franceză și română.
Tristan Azbej, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a atras atenția asupra faptului că cea mai mare criză a drepturilor omului a vremurilor noastre este persecuția creștinilor. El a subliniat: o națiune creștină veche de o mie de ani ca a noastră, care a suferit din cauza persecuţiei și opresiunii în timpul secolelor sângeroase, are obligația morală de a se întoarce către colegii săi persecutați. Naţiunea maghiară are două astfel de responsabilităţi, una este să se îndrepte către maghiarii din afara graniţelor Ungariei, iar cealaltă este să se îndrepte către creştinii persecutaţi, a subliniat Tristan Azbej.
Ministrul agriculturii, István Nagy, a anunțat miercuri, la Băile Tuşnad că Ministerul ungar al Agriculturii lansează un proiect pilot cu privire la înființarea fâșiilor forestiere de protecție a câmpului. Ministrul a atras atenția că efectivul pădurilor din Ungaria s-a dublat în ultimii o sută de ani, dar “nu ne putem opri aici, ministerul de resort se angajează să crească suprafața împădurită a țării de la 24 la sută la 27 la sută”.
Joi, la Tusványos, pe ordinea de zi a dezbaterilor a fost înscris subiectul privind politica bazată pe etnie.
Conform poziţiei Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) şi a Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), este nevoie în continuare de politică bazată pe etnie în Transilvania, au subliniat joi, la Băile Tuşnad, reprezentanţii celor două organizaţii politice maghiare transilvănene.
La dezbaterea intitulată “Despre nevoia de politică pe bază etnică”, liderul grupului parlamentar al UDMR, deputatul Csoma Botond, și vicepreședintele AMT, Tibor T. Toró, și-au exprimat opiniile cu privire la această chestiune. Redactorul-şef al cotidianului “Krónika”, Szabolcs Rostás, a amintit, în calitate de moderator, că în presa maghiară din Transilvania a apărut o dispută de câteva luni despre afirmaţia lui Csoma, potrivit căreia nu există o alternativă la politica bazată pe etnie în cazul maghiarilor din Transilvania. Deputatul maghiar a reiterat: politica bazată pe etnie este necesară în România până la rezolvarea problemei etnice. Csoma a adăugat, totodată, că UDMR se ocupă de multe alte probleme care nu au o dimensiune etnică, în niciun caz scopul nu este exclusivitatea etnică, cele două direcții trebuie să se completeze reciproc. “Trebuie să ne ocupăm de toate problemele care îi afectează pe maghiarii din Transilvania, indiferent dacă are sau nu caracter etnic”, a subliniat deputatul UDMR.
La rândul său, Tibor T. Toró a afirmat că nu există o organizaţie în Transilvania care ar susţine că nu este nevoie de politică bazată pe etnie, amintind că atât în Slovacia, cât şi în Transilvania au existat partide mixte, dar nu aveau mulţi membri.”Nici nu văd nicio organizație sau forță care să dorească să-i scoată pe maghiarii din această stare”, a spus Toró, care crede că dezbaterea ar trebui să se refere mai degrabă la faptul că, dacă blocul etnic maghiar din Transilvania este unitar, acesta cum poate fi menţinut împreună şi cum poate fi asigurată o alternativă pentru cei care gândesc diferit.
Csoma Botond a răspuns și la acuzația anterioară, potrivit căreia activitatea UDMR este caracterizată de politică simbolică. Chiar dacă există schimbări de accent, cadrul de bază nu s-a schimbat, iar într-o situație minoritară este o naivitate să ne așteptăm ca instituțiile și relațiile dintre ele să funcționeze la fel ca în Europa de Vest, a spus el.
Tibor T. Toró a afirmat că este vorba despre o problemă falsă, un lucru creat. “Cadrul unei politici bazate pe etnie este conferit de faptul că noi oferim unei comunități o viziune asupra viitorului și asigurăm condițiile pentru ca reproducerea identităţii să fie asigurată”, a adăugat, subliniind: trebuie identificat un cadru instituțional de cooperare între organizațiile politice maghiare din Transilvania, deoarece UDMR se străduiește în prezent la un monopol, iar dialogul este minim.
Potrivit lui Botond Csoma această afirmaţie este exagerată, în condiţiile în care preşedintele AMT, Zoltán Zakariás, a intrat în Parlamentul de la Bucureşti pe lista UDMR, iar între cele două organizaţii există un acord de cooperare. Dacă UDMR ar depune eforturi pentru exclusivitate deplină, nu ar fi încheiat o înţelegere cu cele două partide mai mici, a spus Botond Csoma, care a subliniat: conform sondajelor de opinie publică, majoritatea comunității maghiare din Transilvania – 87 la sută – susține UDMR, doar acest partid poate atinge pragul electoral de cinci la sută, iar sarcina lui este să reprezinte comunitatea maghiară din Transilvania față de statul român. El a amintit, totodată, că în România, comunitatea maghiară din Transilvania este pusă la un test de loialitate în nenumărate cazuri, există o așteptare, conform căreia maghiarii din Transilvania ar trebui să sărbătorească pe 1 decembrie unirea Transilvaniei cu România la fel ca și românii. La acest aspect trebuie să ne concentrăm, iar dezbaterile politice de partid trebuie puse pe plan secund, a spus Csoma, care consideră că aceasta este o chestiune relevantă din punctul de vedere al relațiilor româno-maghiare, care nu a fost reglementată.
Referitor la reprezentarea maghiarilor din Transilvania, Tibor T. Toró a precizat: nu numai identitatea ar trebui menținută vie, ci ar trebui creat şi sentimentul de acasă, pentru a putea trăi o viață deplină ca maghiar minoritar pe pământul natal. El a subliniat, în acelaşi timp, că politicile UDMR și AMT sunt “deficitare” în acest domeniu.
În legătură cu eşecul electoral al maghiarilor din Slovacia, Toró a spus: trebuie trase concluziile pentru ca acest lucru să nu se repete în Transilvania. Potrivit lui Csoma Botond, în Slovacia, divizarea politică a dus la situația actuală. Răspunzând la întrebarea moderatorului, dacă UDMR a reușit să treacă peste bariera etnică cu numărul mare de voturi primite de dincolo de Carpați, politicianul UDMR a explicat: Uniunea a primit 580.000 de voturi pe 9 iunie, cel mai mult din ultimii 20 de ani, deși tendințele demografice nu sunt în favoarea ei. După cum a spus, UDMR a primit întotdeauna voturi în partea de sud a României, și de multe ori a reuşit şi în Transilvania să străpungă liniile de falie etnice.
Sursa: magyarhirlap.hu/hirado.hu
Traducerea: Székely Dénes
Foto: Programturizmus