Fundaţia Pro Economica a redeschis pe 4 septembrie apelul de proiecte pentru „Finanțarea investițiilor microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii”, dar pe care l-a închis după două zile.
L-am întrebat pe preşedintele Fundaţiei Pro Economica, Mónika Kozma, de ce a fost închis atât de repede acest apel de proiecte?
– De fapt, aceasta a fost o redeschidere a programului pe care l-am lansat în Ţinutul Secuiesc în prima rundă în 2018, iar apoi în 2020, pentru a sprijini investițiile la scară largă în agricultură și producție. În toate cazurile există solicitanți pe care îi calificăm ca fiind eligibili pentru subvenţii, dar din anumite motive ei nu pot implementa proiectul, astfel că nu semnăm contractul de subvenţie, iar suma care urma să fie alocată rămâne la dispoziţia noastră. Acesta a fost motivul redeschiderii, care a avut loc pe 4 septembrie și, după cum puteți vedea şi în anunțul publicat pe site-ul nostru, suma rămasă este o sumă cadru de zece miliarde de forinţi, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de milioane de euro. Este clar pentru toată lumea că vorbim de un buget suficient pentru 5-6 proiecte, dacă vorbim de proiecte mai mari, dar oferta potenţială poate fi mai mică. Acesta este exact motivul pentru care am închis posibilitatea de înregistrare a proiectelor. Așa am procedat şi până acum, adică cei care doresc să aplice la noi trebuie să se înregistreze și să-și creeze un cont pe platforma digitală, ceea ce înseamnă că fiecare își începe aplicarea în cont propriu, prin încărcarea mai multor documente. Acum acest tip de înregistrare a crescut parctic foarte mult, în 48 de ore s-au înscris peste o sută de persoane, si daca ne uităm la buget, chiar dacă le iau pe cele mai mici, vorbim de 20 de aplicatii, dar maxim 15, am observat că interesul manifestat era atât de mare, încât pur si simplu nu puteam să îi încurajăm pe oameni să muncească la proiecte, să aibă speranţe pentru ca în final să nu mai avem resurse Așadar, am închis de fapt înregistrarea, toți cei care sunt înscriși vor continua să încarce materialele de aplicare până la data limită specificată, ne-a explicat Mónika Kozma.
La întrebarea noastră, dacă fondurile vin direct de la Guvernul ungar, sau poate de la Ministerul Dezvoltării din România sau poate de la Bruxelles, preşedintele Fundaţiei Pro Economica a spus:
– Am menționat mai devreme că în acest caz vorbim de o sumă rămasă, dar practic provine din același cadru de parteneriat oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei. Ar fi bine ca cineva să încredințeze cuiva şi gestionarea resurselor românești, ceea ce eu am spus de mai multe ori în mai multe locuri, pentru că simt că ultimii 5-6 ani și investițiile mari care s-au făcut – nouă hoteluri – sunt o dovadă a faptului că este posibil să folosești o mulțime de bani bine într-un timp scurt, dar nu a venit niciun semnnal din partea Bucureştiului.
La remarca noastră, dacă în proiecte participă, pe lângă maghiari, şi români şi alte naţionalităţi, preşedintele fundaţiei a subliniat:
– Întotdeauna am avut, dacă putem spune așa, solicitanți ai cărei limba maternă nu era limba maghiară. Noi nu putem determina în mod voluntar pentru nimeni apartenenţa etnică, însă știm că dacă cineva nu se adresează în limba maghiară, diferitele proceduri vor fi derulate în altă limbă. De obicei nu întrebăm pe nimeni dacă este român sau maghiar. Cred că atunci când am lansat programul de minimis și erau peste șase mii de solicitanți de succes, printre care multe sute de români care au făcut declaraţii în mod deschis, ar fi putut să fie o dovadă pentru cei atenţi că aceasta este o adevărată dezvoltare teritorială și nu se adresează în mod ţintit doar comunităţii maghiare.
Actualul apel de proiecte se adresează judeţelor Covasna, Harghita, Mureş şi Cluj. L-am întrebat pe preşedinetle fundaţiei, dacă acesta va fi extins şi în regiunea Partium?
– Planificăm de mult timp extinderea programului şi în Partium, dar nu pot spune care va fi programul nostru în viitor, deoarece până îl pregătim, mereu apare ceva, uneori un război, alteori un covid, sau trebuie să amânăm din alte motive, așa că acum am învățat lecția şi proiectele sunt anunţate doar în momentul lansării lor. Fundația ar dori foarte mult ca acest program să fie lansat şi în Partium, dar nu depinde doar de noi, a conchis Mónika Kozma.
De menționat că strategie de dezvoltare economică, numită Planul Kós Károly, a fost creat în 2016, care defineşte prioritățile de dezvoltare pentru diferite regiuni ale României.
Autorii strategiei și Guvernul Ungariei au hotărât în unanimitate să lanseze un program de dezvoltare economică în Transilvania sub forma unui program pilot de sprijinire a dezvoltării economice, iar apoi, ținând cont de nevoile locale, să fie disponibile diferite subvenţii, în funcţie de regiuni, Pentru funcţionarea acestui program, respectiv pentru armonizarea programelor viitoare de acest gen, a fost înfiinţată Fundaţia Pro Economica, care are ca scop principal îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din România, dezvoltarea condiţiilor de viaţă economică, socială, culturală şi religioasă, bazată pe cercetări ştiinţifice şi tehnice, respectiv acordarea de sprijin financiar şi moral familiilor care vor corespunde criteriilor de eligibilitate stabilite de Fundaţie.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Stiri din Mures