Reorganizarea teritorial-administrativă este din nou pe ordinea de zi în România. L-am întrebat pe deputatul parlamentar al UDMR, Rozália Biró, cum vede Uniunea comasarea județelor oraşelor, comunelor, ce pași trebuie întreprinși și dacă există vreo șansă ca aceasta să fie implementată în viitorul apropiat?
Problema reorganizării administrativ-teritoriale este învârtită de un partid politic sau altul încă din 2011. Cel mai recent, Uniunea Salvați România (USR) a încercat, dar și-a retras proiectul de lege la cererea UDMR Acum, președintele Partidului Social Democrat a vorbit despre această chestiune şi în cadrul partidului a fost constituită o comisie, care va elabora proiectul de reorganizare în șase luni. Poziția UDMR este foarte clară, plecăm de la principiile de bază pe care UDMR le-a spus mereu, și anume că este nevoie de descentralizare şi de diminuarea birocraţiei. Trebuie să ținem cont de legile noastre aflate în vigoare și de Legea fundamentală a ţării, întrucât nu poate exista o reorganizare teritorial-administrativă fără o modificare a Consituţiei, deoarece articolul 3 prevede că unitățile administrativ-teritoriale ale României în prezent sunt comunele, orașele și județele. Aşadar, aceasta este latura juridică, iar în ceea ce privește procesul în sine, trebuie precizat: fără consultarea oamenilor nu se pot lua decizii care să le schimbe viața, care să-i afecteze radical. Dar pot spune asta și despre o aşezare. Destinul unei așezări – fie că este oraș, sat sau reședință de județ – nu se poate decide fără organizarea unui referendum asupra a ceea ce își doresc locuitorii. Aceasta este poziția de bază de la care pornește UDMR. Creșterea eficienței sistemului presupune un proces îndelungat, în care trebuie pus accent pe dialogul constant cu părțile interesate și pe pregătirea de studii. În Polonia, de exemplu, reorganizarea administrativ-teritorială a fost implementată ca urmare a unui proces care a durat mai mulți ani. Putem învăța oricând dintr-un exemplu bun. Nu este o soluție că o formaţiune politică vine cu o propunere în șase luni, iar noi să încercăm să o împeticim, să o modificăm, deoarece obiectivele de bază trebuie stabilite, iar obiectivul de bază este descentralizarea şi eliminarea birocrației pentru ca așezările și comunitățile să aibă o viață mai bună. Apoi urmează dezbaterea politică și negocierile şi aşa se formează un plan național. Aceasta este concepţia UDMR-ului. Prioritatea pentru UDMR este păstrarea comunităţii noastre, utilizarea limbii noastre materne și rețelele noastre culturale și educaționale Acesta este cel mai fundamental obiectiv pe care Uniunea îl consideră propriu și pentru care lucrează din 1989.
La întrebarea noastră, dacă există idei sau opinii cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială din partea altor organizații maghiare – de exemplu, Asociația Maghiară din Transilvania – și dacă au făcut propuneri în acest sens, Rozália Biró a subliniat:
Nu este vorba despre exprimarea unei opinii, ci este nevoie de dialog, precum şi de studii bine întemeiate, şi pe acestea trebuie să ne bazăm. Atunci va fi orice reorganizare viabilă, dacă ținem cont de structurile existente în prezent, dacă ținem cont de faptul că cel mai important lucru pentru comunitatea maghiară din România este păstrarea folosirii limbii materne și a instituțiilor comunitare – în educație și cultură – și conform acestui deziderat trebuie construită o idee viabilă care, odată implementată să ne ajute să ne păstrăm toate valorile comunitare pe care le deținem. Soluția nu este ceea ce spune unul sau altul, deoarece nu se pot lua decizii despre oameni și comunități fără consultarea acestora.
La întrebarea, în ce măsură afectează măsurile de austeritate bugetară instituțiile cu interese maghiare din cadrul aparatului de stat, precum Departamentul pentru Relații Interetnice sau Institutul pentru Studierea Minorităților Naționale, Rozália Biró ne-a explicat:
Dacă analizăm bugetul, punctul nostru de pornire trebuie să fie ceea ce am moștenit, iar acesta nu este altceva decât un deficit bugetar de 8,5%. Deci, acesta a fost punctul de plecare. Pe lângă acesta trebuie să aşezăm angajamentul nostru de a reduce acest deficit la 3% în termen de șapte ani. La elaborarea bugetului am pornit de la obiectivele de bază pe care le-a stabilit UDMR și de la care nu ne putem abate. Unul dintre obiectivele de bază a fost să nu luăm bani de la oameni, celălalt a fost continuarea dezvoltării, iar al treilea a fost construirea unui buget responsabil. Și pe baza acestuia a fost elaborat bugetul, ale cărui pietre de temelie sunt o creștere economică de 2,5%, o inflație de 4,4% până în 2025 și un deficit bugetar de 7%. În același timp, este important și angajamentul pe care l-am asumat în campania electorală, anul trecut, dar și acum, potrivit căruia nu vom crește TVA-ul, vom plăti pensiile și salariile. Luând în calcul nivelul din 2024, acum vedem că pensiile acoperă 9,6% din produsul intern brut din acest an, iar aici, ceea ce am prevăzut, şi este o prevedere, este acea că pensionarii cu veniturile mici vor primi într-o singură tranşă o sumă de bani la sfârșitul anului, ceea ce ar fi un fel de a 13-a pensie, un sprijin financiar. În ceea ce privește salariile: salariul mediu net va crește cu 6,1%, ceea ce înseamnă că, dacă inflația este de 4,4%, nu numai că își va menține valoarea reală, dar va crește, ceea ce reprezintă în buget un total de 5355 miliarde de lei. În același timp, se poate spune că bugetul nostru este cu adevărat un buget întemeiat pe o creștere economică bazată pe investiții, întrucât prevede 7,8% din produsul intern brut pentru investiții, ceea ce este practic o investiție de viitor, deoarece înseamnă că vor continua investițiile în infrastructură, precum autostrăzi, construcția de spitale regionale de urgență și deschiderea a 75 de noi creșe. De asemenea, în Programul Național de Investiții Anghel Saligny sunt alocate 15 miliarde de lei pentru programe de stimulare a antreprenoriatului. Și ceea ce este foarte important și se întâmplă cu adevărat pentru prima dată, de care ne bucurăm foarte mult, înființarea unui Fond Național de Solidaritate, ceea ce înseamnă că fiecare localitate va vira 14% din impozitul pe venitul personal în Fondul de Solidaritate. Această iniţiativă a fost deja parţial implementată în ultimii ani, dar nu s-a întâmplat niciodată ca acest lucru să fie valabil și pentru București. Acum și Bucureștiul contribuie cu 14%, iar această sumă va fi redistribuită la nivel național, şi foarte important că acum redistribuirea se va face exclusiv conform datelor recensământului, deoarece acestea arată o imagine realistă. În ceea ce privește instituțiile, ne-am străduit să menținem nivelul din 2024 în toate cazurile și să creștem în acele domenii care sunt foarte importante. Astfel, bugetul Ministerului Sănătății este cu 30 la sută mai mare, bugetul Ministerului Transporturilor cu 20%, bugetul Ministerului Dezvoltării cu 5,6%, în timp ce cele două instituții despre care m-ați întrebat și care se referă la noi, rămân la nivelul similar anului 2024 și, ocazional, încercăm să le creștem bugetele din alte surse, de exemplu din surse UE, pentru a obține mai multe rezultate, dar acest lucru este posibil doar dacă în 2025 reducem drastic nivelul neîncasat al TVA-ului, care în prezent este de peste 30% – din păcate cel mai mare procent din UE. În același timp, trebuie creat un stat mai suplu, ceea ce înseamnă că reducem salariile la stat și la administrațiile publice locale, dar nu prin diminuarea salariilor, ci a numărului de angajați. Noi deja am întreprins, respectiv vom întreprinde în continuare acest demers pentru reducerea numărului de angajați în Camera Deputaţilor cu 7%, în Senat cu 5%, la Administraţia Prezidenţială cu 10%, în cazul ministerelor cu 5%, și evident că trebuie făcute reduceri similare şi în companiile și agențiile de stat. Suntem hotărâți să rămânem la aceste cifre cheie, astfel încât să putem menține inflația sub control și deficitul bugetar la 7%.
Având în vedere că Rozália Biró este și vice-președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, am întrebat-o ce impact ar putea avea posibila scădere a popularității FIDESZ în Ungaria asupra intereselor și planurilor minorității maghiare din România, deoarece potrivit sondajelor de opinie publică din Ungaria, Péter Magyar și partidul său, Partidul Tisza, devin tot mai puternici în comparație cu FIDESZ.
Comunitățile maghiare din România, dar putem spune și altfel, respectiv că maghiarii din Bazinul Carpatic, care trăiesc ca minoritate națională, au mare nevoie de o patrie-mamă puternică și stabilă. În același timp, este foarte important ca și relațiile bilaterale dintre țările noastre să fie bune, diverse și stabile. Acest lucru este în interesul nostru. Suntem observatori externi ai schimbărilor politice interne din Ungaria, nu putem și nu avem dreptul să avem un cuvânt de spus în legătură cu aceste schimbări. Am convingerea că trebuie folosită orice oportunitate – și mă refer aici, fie la nivel local, fie la nivel național – pentru a construi și consolida aceste relații. Cred, ca un polician care consideră construirea comunității foarte importantă, că formarea de rețele și comunități transfrontaliere este o prioritate pe care trebuie să ne concentrăm, și voi da unul sau două exemple pentru a fi mai clar: în ultimii trei-patru ani, rețeaua cluburilor de pensionari maghiari din Transilvania este construită cu sprijinul Organizației de Femei a UDMR, la fel, anul trecut am început construirea rețelei de familii monoparentale şi aş putea să continui cu exemple. Trebuie să ne concentrăm în primul rând asupra acestui lucru și, în același timp, să folosim cu responsabilitate sprijinul și parteneriatele pe care le-am primit din partea Ungariei și a Guvernului ungar în ultimii ani, care au contribuit în mod semnificativ la consolidarea comunităților noastre naționale. Nu aș vrea să vorbesc aici despre comunitatea națională maghiară din Transcarpatia – care este un exemplu foarte dificil din cauza războiului -, din Slovacia sau din Moravia, ci doar despre comunitatea maghiară din Transilvania, și să spun că programele, parteneriatele, proiectele pe care le-am putut realiza, implementa, cu sprijinul Guvernului ungar, au fost deosebit de importante comunităților noastre, deoarece au asigurat noi posibilităţi şi condiţii de viaţă, datorită cărora nu numai maghiarii care trăiesc în zone dispersate, dar şi maghiarii ai căror număr este mare într-o zonă dată, se consolidează. Cel mai important obiectiv al nostru este păstrarea comunităţii noastre, iar pentru aceasta trebuie să putem oferi condiții bune de viață, educație la nivel înalt pentru copiii noștri și securitate pentru pensionari, iar apoi putem spune că am făcut ceva pentru a ne conserva comunitatea, a conchis deputatul Rozália Biró.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna