Ziua Libertății Secuiești este o zi de comemorare organizată în fiecare an pe 10 martie, în conformitate cu rezoluția Consiliului Național Secuiesc din 6 ianuarie 2012, este o zi a unității a poporul secuiesc.
L-am întrebat pe Balázs Izsák, în ce etapă au ajuns cu organizarea organizarea evenimentului?
În fiecare an, organizarea începe cu invitarea oaspeților din străinătate. Cred că acest lucru este foarte logic și natural. Invitarea oaspeţilor a început anul trecut, când am fost în Catalonia, la Barcelona, și am discutat, printre altele, şi despre această chestiune cu aliații noștri catalani, şi am primit promisiunea că vor fi reprezentați de Ziua Libertății Secuieşti. Dar am primit răspunsuri și de la alte asociații. Deci această etapă s-a încheiat. Participarea oaspeților străini este deosebit de importantă, deoarece am participat și noi la sărbătoarea națională a Cataloniei, pe 11 septembrie, de exemplu. În același timp, așa cum este tradiția, am invitat şi toate partidele din ţară de Ziua Libertății Secuiești. Aşadar, am organizat deja invitația oaspeților și vom trimite până pe 10 martie şi apelul de mobilizare, ceea ce este important pentru ca pe rețelele de socializare să apară noi stimulente pentru ca potențialii noştri participanți să nu uite că mizăm în continuare pe ei. De asemenea, mai sunt anumite detalii ce ţin de reclamă şi de consecințele evenimentului. Într-un fel, avem o rutină pentru organizarea acestui eveniment și urmăm acest drum.
Răspunzând la o altă întrebare, dacă a trebuit să fie întreprinse anumite demersuri către autorități sau nu a fost necesar în acest an, Balázs Izsák a declarat:
Sesizarea preliminară am depus-o la Primăria Târgu Mureş anul trecut, iar legea spune că jandarmeria trebuie anunțată cu cel puțin 48 de ore înainte. Nu vom aștepta până în ultimul moment, vom trimite la timp o copie a anunțului preliminar, în care vom informa că ne pregătim din nou pentru acest eveniment.
Răspunzând la întrebarea cum reacționează autoritățile statului la organizarea evenimentului și dacă actuala componență a guvernului va influența într-o măsură evenimentul, președintele CNS a explicat:
Vă pot spune – dar nu am nicio dovadă în acest sens – că aproximativ în ultimii zece ani s-a putut observa că în fiecarea an se încearcă, într-un fel sau altul, împiedicarea marșului de protest, iar majoritatea evenimentelor, demonstrațiilor și restricțiilor sunt legate de asta. De aici am dedus că puterea centrală se comportă de parcă ar fi bine să apară între ea şi organizatori alte autorităţi, care în esență nu sunt competente, pentru că atunci când pornim în acest marș de protest, luăm cu noi şi petiția pe care o adresăm Guvernului și Parlamentului României. Deci, nu Jandarmeriei, nici Primăriei. Protestul în sine nu este îndreptat împotriva nimănui și este de neînțeles că Primăria sau jandarmeria sau jandarmeria locală au încercat să obstrucționeze într-un fel sau altul acest evenimentul de-a lungul anilor. Deci, dacă ar fi să demonstrăm pentru a cere demisia primarului, înlocuirea comandantului jandarmeriei, atunci am putea spune că există o confruntare între noi, dar nu există aşa ceva. Acești mai bine de zece ani au fost tulburi. Au fost momente când în 2017 părea că diferitele restricții și incriminări au încetat, că putem demonstra liber și fără incriminare. Și așa a fost în 2018 și 2019, apoi a venit epidemia și după epidemie noul primar și noul comandant de jandarmerie au reluat ceea ce a făcut multă vreme Dorin Florea.
Numărul de persoane adunate la eveniment are vreo semnificație asupra faptului că actualul guvern ar putea schimba intențiile privind reorganizarea administrativ-teritorială?
Tot ce pot spune despre reorganizarea administrativă este că, din câte știu, acest lucru nu este inclus în acordul de coaliție. Această chestiune mă interesează și m-am documentat și s-a dovedit că încercările anterioare au început efectiv în 2008-2009. Organismul, cunoscut sub numele de Comisia Stanomir, a pregătit o analiză detaliată și a făcut propuneri de reformă constituțională și reorganizare administrativă. Raportul a fost prezentat în ianuarie 2009 la Palatul Cotroceni. Președintele de atunci al statului, Traian Băsescu, și premierul Emil Boc au fost acolo şi au luat cuvântul. Deci, atunci a început acest proces. Această intenție a inclus şi critici la adresa actualei structuri administrative, susţinând că aceasta nu corespunde integrării europene. Interesant este că atunci când Victor Ponta a venit la putere au fost lansate aceleași critici, ba mai mult, PSD a constituit și o comisie de experți, denumirea prescurtată fiind CONREG, și această comisie a elaborat, de asemenea, un raport. După aceea, a existat o lege de modificare a Constituției care a fost anulată de Curtea Constituțională, dar până la urmă furia publicului din cauza incendiului de la Colectiv a forțat guvernul Ponta să demisioneze şi această reorganizare s-a blocat. Am vorbit despre această chestiune atât de detaliat și atât de lung pentru că, pe baza experienței trecute, o reorganizare administrativă nu se poate realiza peste noapte. Constituția trebuie modificată, ținând cont de lege și de verificarea Curţii Constituţionale. Oare vor să se întoarcă la procesul început? Vor să rescrie decizia Curții Constituţionale în baza deciziei 80/2014, legea de modificare a Constituției? Nu există nicio informaţie despre toate acestea. Această chestiune este complet neclară. Aşadar, dacă este adevărat ceea ce se poate auzi întâmplător din cercurile guvernamentale, şi anume că vor înfiinţa o comisie, vor contura o idee și vor ajunge la un consens asupra acestei idei cu partenerii de coaliție, atunci trebuie să spun că probabil nici măcar ei nu știu ce vor. Legea nr. 315, care stabileşte granițele regiunilor de dezvoltare, a fost adoptată în vara anului 2004, iar la vremea respectivă se putea spune că această construcţie administrativă nu îndeplineşte cerințele UE (România a aderat la UE în 2007), şi trebuia adaptată pentru a putea fi accesate fonduri, iar la momentul respectiv era chiar plauzibil că acesta ar putea fi motivul. Însă, a trecut mult timp de atunci, an de an sunt accesate fondurile UE, iar acum nu mai este atât de convingător că dacă accesarea fondurilor este atât de dificilă, „vinovatul” este structura administrativă actuală. De-a lungul timpului, această percepție s-a schimbat. În esență, această lege a fost votată în 2004, iar cinci ani mai târziu, UDMR a depus o propunere de modificare, astfel încât să fie 16 regiuni în loc de opt, iar în locul regiunii de dezvoltare centrală, județele Mureș, Covasna și Harghita să devină regiuni independente. Această propunere de modificare a fost depusă cu o întârziere de cinci ani. Recent am recitit un studiu realizat de Ferenc Szilágyi, intitulat „În minoritate maghiară”, despre modul în care această inițiativă de modificare a fost în esență un răspuns la statutul de autonomie al Consiliului Național Secuiesc, care era considerat un rival. Este o abordare interesantă, este un fapt concret că atunci când au votat Legea 315 nu s-au gândit la modificarea acesteia. Aşadar, există şi o opinie de specialitate care spune că această propunere de modificare a legii a fost depusă tocmai pentru a constitui o antiteză față de Consiliul Național Secuiesc, care era considerat un rival. Cred că această regiune de dezvoltare cu șase județe nu este deloc bună, ar fi ceva mai bună dacă ar fi formată din trei județe, dar cel mai bine ar fi dacă Ţinutul Secuiesc ar fi o regiune de dezvoltare independentă, iar regiunea de dezvoltare NUTS 2 ar fi o regiune de dezvoltare statistică. Acest lucru ar fi fost posibil, întrucât directiva UE privind regiunile statistice oferă această oportunitate. Așa a devenit Tirolul de Sud o regiune de dezvoltare independentă, și există o prevedere în regulamentul UE care permite acestor regiuni statistice NUTS 2 să se abată de la pragurile populației dacă circumstanțele culturale, istorice sau de altă natură fac acest lucru necesar. Dar cred că reprezentarea parlamentară a fost prinsă nepregătită de Legea nr.315.
La remarca noastră că reînvierea mişcării naţionaliste româneşti ar trebui să fie un motiv de îngrijorare în sensul că va afecta într-o oarecare măsură organizarea evenimentului, preşedintele CNS a spus:
Dar când s-a odihnit?… Au fost multe exemple în acest sens. În esență, acţiunea noastră este o mișcare declarată, pașnică, despre care autoritățile române ştiu și au datoria de a proteja manifestanții pașnici în cazul în care se ivește vreo asemenea problemă. Nu pot spune dinainte, este un lucru imprevizibil.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Székely Hírmondó