L-am întrebat pe Balázs Izsák, președinte al Consiliului Național Secuiesc, cum va evolua situaţia maghiarilor din România după alegerile prezidențiale?
– Mi-aţi adresat o întrebare dificilă, deoarece avem mai degrabă obiective decât opinii. Singurul obiectiv al Consiliului Național Secuiesc este realizarea autonomiei secuiești. În calitate de președinte al Consiliului Național Secuiesc, ori de câte ori primesc o astfel de întrebare, trebuie să analizez limitele care decurg din funcția mea, fiindcă există astfel de limite. Nu-mi place să vorbesc despre toate. Viitorul maghiarilor din România, inclusiv viitorul comunității secuiești, este de o importanță capitală. Evident, am o opinie despre aceste lucruri, dar, de fapt, am mai multe sarcini decât opinii. Acum sunt în desfăşurare tocmai audierile privind Inițiativa Cetățenească Europeană, am avut o audiere în fața Comisiei Europene pe 25 martie, iar pe 25 iunie va avea loc o altă audiere în Comisia REGI (Dezvoltare Regională) a Parlamentului European. Aceasta este o provocare, deoarece Comisia REGI a invitat la audiere şi Comisia pentru cultură, Comisia pentru petiții și Comisia pentru drepturile omului, Comisia LIBE. Aşadar de asta ne pregătim. Ne-am întors acasă, ieri, din Budapesta, unde am vrut neapărat să mă consult în prealabil cu europarlamentarul Tamás Deutsch, membru al Comisiei REGI. Așadar, ne îndreptăm atenția în primul rând asupra sarcinilor noastre. Părerea mea despre alegerile prezidențiale și rezultatele acestora nu este un secret, am postat-o şi pe propria pagină de socializare, iar la o manifestarea secuiască, organizată de 1 Mai, la Ghindari, i-am încurajat pe oameni să voteze pentru Nicușor Dan. Chiar și în calitate de președinte al Consiliului Național Secuiesc – care nu fac politică – am considerat inacceptabil ca ei să voteze pentru cineva care a profanat cimitirul din Valea Uzului, așa că secuii nu l-au votat. Era clar că nu vor vota și nici nu au votat pentru AUR și reprezentantul acesteia, George Simion. S-au întâmplat multe în politică, în ultima vreme. Sunt șocat de evenimentele de la Praid, sunt profund șocat de ceea ce s-a întâmplat acolo și urmăresc știrile, consecinţele, cu mare îngrijorare. Și când spunem consecințe, nici nu știm exact la ce să ne gândim, care vor fi consecințele. Dar, între timp, şi judeţul Covasna se află sub apă, Râul Negru a ieşit din matcă. Numeroase dezastre naturale afectează întregul Ținut Secuiesc. În legătură cu aceasta ieri am scris într-o postare pe Facebook – pentru că a devenit o practică obișnuită ca persoanele publice să își exprime cel mai rapid gândurile despre anumite evenimente, pe rețelele de socializare -, că tot ceea ce s-a întâmplat la Praid – ceea ce nu ar fi trebuit să se întâmple – este o confirmare a eforturilor noastre. Cunoștințele, bunele intenții, voința de a acționa, toate acestea se află în locuitorii din Praid și în locuitorii din Ţinutul Secuiesc, dar din păcate lipsește autoritatea publică care poate preveni necazurile, chiar și dezastrele, dar trebuie acţionat. Degeaba spun ei că au gestionat prost treburile. Cine ar trebui să facă verificări, cine ar trebui să facă legi și regulamente bune, dacă nu „Consiliul Local al Ținutului Secuiesc”, așa se numește, de altfel, Statutul Secuiesc, un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, elaborat de József Csapó. Sunt multe probleme, avem atât de multe sarcini. Când mi se cere părerea, trebuie să mă gândesc ce să spun, dar sarcinile noastre sunt extrem de clare și, în esență, punem în aplicare deciziile Consiliului Național Secuiesc, atunci când lucrăm pentru succesul Inițiativei Cetățenești Europene.
În continuare am menționat că am văzut, pe pagina de Facebook a CNS, că Parlamentul ungar a adoptat, prin intermediul Comisiei pentru Coeziune Națională, o rezoluție de susținere a Inițiativei cetățenești europene a CNS. Balázs Izsák a punctat ce înseamnă acest lucru și la ce se poate aştepta:
– Este o nouă confirmare, care este extrem de importantă. Societatea ungară este alături de noi. Împreună cu Guvernul ungar, am câștigat procesul din 2019, în urma căruia a fost posibilă demararea acţiunii de colectare de semnături. Acest lucru este extrem de important. De asemenea, era necesar să se știe că politicienii de frunte din diverse regiuni naționale ale Europei cunosc istoria și cunosc Europa de Est, știu care este situația din Ungaria și în societatea ungară, precum și cu maghiarii de peste graniță. De aceea, nutresc un anumit grad de speranță. Dacă Ungaria sprijină comunitatea maghiară de peste graniță, maghiarii au speranţa că, poate, va fi recunoscut că şi destinul lor este similar, și ar ajuta mult solidaritatea europeană dacă Ungaria acordă sprijin în continuare. De aceea este important, deoarece această inițiativă nu este doar despre Ținutul Secuiesc, nu doar despre secui, nu doar despre comunitatea maghiară din Transilvania, ci este o inițiativă civică despre regiunile naționale. Ar putea fi chiar un mesaj, nu doar pentru noi, ci și pentru aliații noștri.
L-am întrebat pe președintele Consiliului Național Secuiesc cum comentează informațiile de presă, conform cărora Asociația Culturală Maghiară din Transcarpatia ar putea fi interzisă.
– Trebuie constatat ca fapt că, dintre comunitățile maghiare de peste graniță, maghiarii din Transcarpatia se află în cea mai dificilă situație. Situația lor este atât de dificilă încât nici nu se știe exact ce îi avantajează și ce le dăunează. De aceea, am evitat în mare parte să fac o declarație despre ei, deoarece situația lor este foarte gravă și, în condiții de război, dacă guvernul ucrainean îi consideră drept un risc de securitate și un inamic, nu este în niciun caz în interesul nostru să amplificăm sau să înrăutățim această atmosferă. Suntem solidari cu ei, trebuie să știe că suntem alături de ei în gânduri.
În final, l-am întrebat pe Balázs Izsák, cum se pregătește Consiliul Național Secuiesc pentru ziua de 4 iunie, Ziua Coeziunii Naționale.
– Ziua Coeziunii Naționale va coincide cu Forumul Reprezentanților Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF). Voi fi acolo, la Budapesta. Va avea loc un eveniment la Sfântu Gheorghe, un eveniment tradițional, organizat de Consiliul Secuiesc Scaunul Sepsi. Sunt mai multe sarcini și încercăm să fim prezenți peste tot. Va fi o recepție în picioare pe 4 iunie, cu o zi înainte de întâlnirea KMKF (nu cumva să creadă cineva că este un fel de petrecere). Îmi place să fiu acolo pentru că se desfășoară lucrări pregătitoare pentru ziua următoare, ne întâlnim acolo cu organizatorii, discutăm în primul rând despre declarația comună, şi, de aceea, este importantă. Această recepţie este, de asemenea, o zi lucrătoare.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Székely Hírmondó