Mihály András Beke, un fost diplomat de origine transilvăneană care a rupt legătura cu Fidesz, consideră că politica națională este o sarcină obligatorie pentru Guvernul ungar, iar misiunile externe ale Ungariei sunt cele care trebuie să încurajeze cetăţenii cu dublă cetățenie să se înregistreze pentru a vota.
Mihály András Beke, care anterior a lucrat la Consulatul din Beregovo, a fost adjunctul şefului misiunii la Consulatul General din Miercurea Ciuc, din octombrie 2022. „A treia misiune diplomatică la Miercurea-Ciuc s-a încheiat pe 4 iunie anul acesta. Din 5 iunie, sunt civil, cetățean. În principiu, sunt la pensie obligatorie, deoarece fiecare funcționar public cu vârsta peste 65 de ani trebuie să obțină în fiecare an – destul de umilitor – permisiunea de a-și continua activitatea. Nu am cerut-o anul acesta. M-am săturat”, a declarat fostul diplomat în podcastul săptămânalului independent politic, social și cultural „Magyar Hang”, menţionând:
Paharul s-a umplut încet. În 2008, entuziasmul și idealismul meu m-au condus la Fidesz, care la acea vreme părea să reprezinte un set de valori cu care eram de acord. Pe atunci eram încă jurnalist. Apoi a apărut legea presei și am simțit că aceasta va fi o problemă. De atunci, am urmărit evoluțiile cu o prudență critică.
Nu am fost niciodată un apologet al lui Orbán, mediul în care lucram nu ar fi tolerat aşa ceva. Și eram, de asemenea, foarte nesigur, nu-mi puteam explica situația noastră. Apoi, în timpul pandemiei de Covid, am avut timp să citesc, să reflectez și mi-am dat seama că ne îndreptăm spre așa-numita „dictatură modernă” (spin dictators). Sau poate că deja suntem acolo.
Fostul diplomat s-a întâlnit pentru prima dată cu politicile de sprijin ale guvernelor ungare ca jurnalist de politică externă, apoi lucrând în exterior.
După cum a spus, declarațiile lui Csaba Tabajdi, Imre Szokai și Imre Pozsgay, care au reprezentat linia popular-națională în Partidul Muncitorilor Socialişti Ungari (MSZMP), au semnalat o schimbare în politica națională indiferentă anterioară a lui Kádár. Schimbarea de atitudine a fost urmată, de exemplu, de acceptarea refugiaților din România.
Guvernul Antall a făcut apoi gesturi simbolice mult așteptate, de exemplu, prin declarația sa referitoare la 15 milioane de maghiari, dar dincolo de aceasta, a oferit și un sprijin politic, financiar și moral serios maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei: gândiți-vă doar la Duna TV. Dar, şi este important de subliniat că acest sprijin s-a făcut ținând cont de interesele comunităților maghiare de dincolo de graniţele ţării și respectând autonomia lor decizională. Guvernele dinaintea guvernului Orbán au ținut cont de interesele, aspectele și deciziile locale. Schizofrenia vieții publice ungare nu pătrunsese încă la fel de mult ca mai târziu.
Apoi a urmat referendumul din 2004, care a fost o insultă gravă la adresa maghiarilor de dincolo de gramiţele Ungariei.
Linia der dincolo de graniţă a fost reprezentată în principal de Zsolt Németh, uneori mai eficient, alteori mai puțin, în funcție de schimbarea poziției sale.
Răspunzând la întrebarea realizatorului emisiunii, cum comentează faptul că după 2010, valoarea subvențiilor care mergeau peste graniță a crescut de zece ori în anumiți ani, fostul diplomat a spus: Inițial, subvențiile au fost direcționate către cauze nobile: școli, biserici, Universitatea Sapientia. Mulți bani au mers către acestea, dar și către biserici. În Transcarpatia, acestea au fost folosite pentru a asigura existența profesorilor, medicilor, jurnaliștilor și actorilor maghiari, pentru a satisface nevoi existențiale.
Se știa, de asemenea, că subvențiile pentru dezvoltare economică, ai căror beneficiari sunt în mare parte clasificați, nu ajung la antreprenorii maghiari, ci la cei aparținând majorității țării, ceea ce „nu este chiar tipic şi pentru Transilvania”.
„Exact la asta s-a opus Bucureștiul, care consideră sprijinul pentru antreprenori și, bineînțeles, achizițiile de proprietăți imobiliare drept o expansiune teritorială ungară, a precizat Mihály András Beke.
Fostul diplomat a mai spus că, odată cu decesul lui Árpád Potápi, Secretariatul de Stat pentru Politica Națională a devenit destul de nesemnificativ. În opinia sa, Lőrinc Nacsa nu este cu adevărat competent. „Oricum, simt că politica națională este un fel de sarcină obligatorie pentru Guvern, dar nu există un concept serios. Strategia politicii naționale lipsește enorm, pentru că nu este vorba despre distribuirea banilor. Nu văd viziunea politicii naționale pe termen lung”, a mai spus, subliniind:
Fidesz și nu numai politicienii economici ai Fidesz s-au gândit/gândesc implicit la maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei ca la o rezervă de forță de muncă pentru Ungaria. Scăderea demografică de câteva sute de mii care a avut loc de la schimbarea regimului a fost, până de curând, compensată într-o oarecare măsură de imigrația din străinătate.
Atunci a apărut chestiunea dublei cetățenii, mai mulţi au semnalat că aceasta ar avea un efect de atracție. Nu doar către Ungaria, ci și către Occident. Numa că dacă vin în Ungaria, dar mai alesa dacă merg în Occident, nu este sigur că se vor întoarce acasă.
Şi dacă vorbim despre politica națională, cineva ar trebui să acorde atenție faptului că nord-vestul Ungariei se slovacizează, iar estul Ungariei se românizează. În zona Rajka și în zona de atracţie a oraşelor Arad, Timișoara și Oradea, satele ungare sunt cumpărate în mod natural.
Referindu-se la situația războiului ruso-ucrainean, fostul diplomat a explicat: Mă tem că, odată cu isteria anti-ucraineană, Orbán pregătește o mișcare similară cu ceea ce s-a întâmplat în România în noiembrie anul trecut, când Georgescu a obținut în mod neașteptat o victorie zdrobitoare, iar Curtea Constituțională a invalidat alegerile din cauza influenței străine.
Mă tem că, dacă Orbán ar pierde alegerile, ar spune ceva similar: ucrainenii au influențat alegerile. Nu poate spune că rușii sau americanii, vor rămâne doar ucrainenii, iar ei pregătesc acum terenul emoțional pentru asta. Curtea Constituțională va invalida alegerile, asta nu este o problemă, și peste un an vor avea loc din nou alegeri. Mai câștiga un an.
Referitor la cetăţenia ungară a adăugat că la început au distribuit-o aleatoriu, nu au întrebat despre cunoștințele lingvistice. Chiar aveau nevoie de voturi. Apoi, din cauza neregulilor, au înăsprit-o sub presiunea americanilor, verificând, de exemplu, cunoștințele lingvistice ale celor care doreau să-și reînnoiască pașapoartele, astfel că nu este de mirare că cetățenia a fost revocată pe rând. Politica națională expansionistă ungară cumpără influență în comunitățile maghiare de dincolo de graniţele Ungariei. O dă elitei maghiare locale și așteaptă sprijin politic în schimb. Cu alte cuvinte, prin acordarea dublei cetățenii și a dreptului de vot, Fidesz este cimentată la putere. Cu toate acestea, și-au dat seama că majoritatea cetățenilor cu dublă cetățenie nu s-au înregistrat pentru a participa la alegeri. Acum, prioritatea principală este comvingerea tot mai mulţi cetățeni pentru a se înregistra. În acest scop sunt organizate diferite evenimente culturale de mare amploare, cum ar fi concertul Bagossy Brothers, în speranța înregistrării. Între timp, înregistrarea tinerilor pare destul de riscantă, deoarece, pe de o parte, ei sunt puternic critici la adresa UDMR, iar pe de altă parte, nu sunt neapărat loiali lui Orbán. Tocmai grupa de vârstă 18-24 de ani a participat cel mai puțin la alegeri.
La întrebarea, cum vede adaptarea UDMR la politica națională de la Budapesta, el a răspuns:
UDMR a fost întotdeauna mai precaută. Poziţia sa este consolidată de faptul că este un factor important al Guvernului român, un jucător indispensabil în viața politică românească. Își poate permite o oarecare reținere. Ceea ce este şi recomandabil.
La întrebarea, cum vede, ca ardelean, viitorul comunităților maghiare de dincolo de graniţele Ungariei, a precizat:
În județele locuite de maghiari se implementează numeroase proiecte economice, de dezvoltare și culturale. Conform legii din România, administrațiile publice locale, inclusiv județele, au o autonomie mult mai mare decât în Ungaria cel puţin deocamdată.
Consolidarea economică, prosperitatea vizibilă, afacerile înfloritoare, care au fost ajutate în cele din urmă de subvenții din țara-mamă, îi mențin într-o oarecare măsură pe tineri pe pământul lor natal. Ei văd o perspectivă în fața lor, au o oarecare viziune asupra viitorului, chiar dacă uneori acesta devine incert.
Acum vorbesc despre Transilvania, și în special despre Ținutul Secuiesc. Populația din Cluj-Napoca și Târgu Mureş este mixtă din punct de vedere etnic, dar se pare că se dezvoltă și acolo un fel de atmosferă tolerantă.
În schimb, situația din Transcarpatia este foarte tragică, mă tem că războiul a eliminat practic comunitatea maghiară. Cu toate acestea, maghiarii din Transcarpatia sunt puternic atașați de pământul lor natal. Întrebarea este, dacă se va instaura pacea, câți se vor întoarce acasă. Acest lucru necesită o strategie politică națională serioasă, crede Mihály András Beke.
Sursa: szabadeuropa.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Telex