În comunicatul său publicat pe 3 septembrie 2025, Comisia Europeană a respins Inițiativa Cetățenească Europeană lansată de Consiliul Național Secuiesc, mai precis, nu propune o nouă legislație la nivelul UE în baza inițiativei „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și sustenabilitatea culturilor regionale”.
Potrivit inițiatorilor, politica de coeziune a UE ar trebui să acorde o atenție specială regiunilor ale căror caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferă de cele ale regiunilor înconjurătoare.
L-am întrebat pe, președintele Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák, dacă a fost înreprinsă o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva acestei decizii în termenul stabilit până pe 3 noiembrie?
Aș dori să clarific faptul că cele două luni urmau, într-adevăr, să expire pe 3 noiembrie, dar termenul a fost prelungit până pe 13 noiembrie, iar până această dată vom depune o contestaţie la instanţa europeană.
… şi în ce constă această contestaţie?
Nu voi intra în detalii despre întreaga acţiune în justiţie. Comisia Europeană și-a rezumat decizia în 26 de pagini, iar contestaţia noastră va avea o dimensiune corespunzătoare. Aș dori să subliniez unul dintre cele mai importante aspecte şi anume că Executivul de la Bruxelles susține în această decizie că a înregistrat doar parțial inițiativa noastră cetățenească în aprilie 2019. Ceea ce nu stă în picioare, sau mai direct spus, această afirmație nu este adevărată. Dacă ne uităm la decizia Comisiei Europene privind înregistrarea, putem vedea că aceasta o afirmă foarte simplu: inițiativa cetățenească a fost înregistrată. Nu parțial, nu stabileşte doar anumite părți din ea. Există o dispoziţie în care Comisia Europeană spune da, a înregistrat-o. De ce susțin acum altcevat? Pentru că Comisia a prezentat deja o serie întreagă de argumente împotriva inițiativei cetățenești, când am dat-o în judecată şi am fost în proces timp de șase ani, între 2013 și 2019, pentru a înregistra inițiativa, astfel încât să putem colecta semnături. Au pierdut acest proces. Pot spune cu siguranță că nu pot aduce din nou în discuție argumentele pierdute ale unui proces proces pierdut. Acum încearcă un truc de genul acesta, spunând că nu au înregistrat în întregime această iniţiativă, Comisia extrage anumite părți din aceasta după bunul său plac pentru a justifica de ce nu a fost înregistrată. Ceea ce nu corespundă cu realitatea, nu este adevărat.
… şi acum vă aşteptaţi la un proces îndelungat?
Nu pot spune asta. Este clar că există considerații de drept comunitar împotriva acestei decizii, chiar dacă Comisia poate decide să nu propună formarea unei legi în baza acestei inițiative cetățeneşti. Atunci când respinge și adoptă o decizie, acea decizie trebuie să fie în conformitate cu tratatele, cu dreptul comunitar și trebuie să fie lipsită de contradicții. Aceste 26 de pagini, care ne-au fost trimise pe 3 septembrie, nu îndeplinesc aceste condiții. Sunt foarte încrezător că instanța va invalida această comunicare.
La întrebarea, ce experienţă a avut la sărbătoarea organizată la Budapesta cu prilejul Zilei Autonomiei Secuiești, la care a participat în urma unei invitații, Balázs Izsák a spus:
Am fost acolo, a fost o experiență minunată. A fost o experiență să țin un discurs în fața unor oameni adunați în Piața Kossuth, în mare parte transilvăneni și secui. Fiind aproape de regii maghiari care au consolidat și recunoscut libertățile secuilor timp de secole, se putea simți atmosfera istorică a acestui aspect important.
Iar despre manifestarea desfășurată în Ținutul Secuiesc a precizat:
Văd că an de an, această tradiție, această veche inițiativă, se concretizează treptat. Am inițiat-o în 2015, atunci doar prin iluminarea hotarului, dar încetul cu încetul devine o tradiție, se răspândește în tot Bazinul Carpatic. Prin acest eveniment ne solidarizăm cu aspiraţiile secuilor la autonomie. Devine o tradiție, în ce în ce mai multe locuri se aprind flăcările focului de strajă, de foarte multe ori aflăm doar din întâmplare că a fost aprins si aici şi acolo un foc de strajă, ceea ce este bine și pentru că această tradiție este mai presus de evenimentele organizațiilor sau partidelor. Aparține poporului. Așadar, din 2025, putem spune că Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc a devenit o sărbătoare a secuilor, nu o sărbătoare a Consiliului Național Secuiesc. Și este foarte, foarte important ca oamenii să o cunoască ca fiind a lor.
După cum se știe, Consiliul Național Secuiesc a publicat recent o „declarație interpretativă” privind primul articol din Constituția României, în context cu Autonomia Teritorială a Ținutului Secuiesc.
La întrebarea noastră, către cine a fost adresată această declarație și dacă a fost redactată cu ajutorul unor experți, Balázs Izsák afirmat:
„Expert” – este o întrebare foarte bună. Într-un fel, da aveam nevoie de un expert, deoarece am studiat literatura de specialitate, care este scrisă de experți. Dar a existat un precedent în acest sens, deoarece în 2013, acum 12 ani, am publicat în paginile ziarului Krónika un articol cu titlul „Iluzia constituțională”, și de atunci spunem în mod constant, iar și iar, că statutul autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc nu intră în conflict cu Constituția, ci cu o interpretare greșită a acesteia. Și, ca să fie clar pentru toată lumea, atunci când România se definește ca stat național, conform interpretării corecte, aceasta înseamnă că în România depozitarul suveranității statului este comunitatea cetățenilor. Nu este nevoie de multă știință sau expertiză pentru a demonstra acest lucru, deoarece noi toți, atât secuii, cât și maghiarii, mergem la vot la alegeri și fiecare știe din proprie experiență că are dreptul de vot în România și îl exercită. În esență, atunci când noi alegem, comunitatea, cetățenii români, exercită suveranitatea statului. Există şi o altă interpretare, etnicistă, care nu este de obicei pusă în vitrină, deoarece nu ar fi bine primită nicăieri în Europa, pentru că este o interpretare discriminatorie, o interpretare etnicistă, care spune că suveranitatea statului în România aparține cetățenilor români de naționalitate română. Deci, România aparține exclusiv cetățenilor români de etnie română. Evident, că nu este aşa. Au fost situaţii în care jurnaliștii români mi-au pus această întrebare și când le-am explicat, nu a existat niciun răspuns, pentru că este imposibil să dai un răspuns. Aș dori să subliniez că România este singura țară din Uniunea Europeană care se definește ca stat național, care include cuvântul „stat național” în Constituție, neexistând alte astfel de state. De exemplu, a doua secțiune a primului articol din Constituția spaniolă, prevede: „Depozitarul suveranității naționale este poporul spaniol.” Există multe dezbateri despre cum se poate traduce corect conceptul de „stat-naţiune” sau „stat național” și există multe dezbateri pentru că nu putem recurge la dreptul comparat, deoarece nu există niciun alt stat care să aibă acest termen în Constituția sa. Acum, elita politică românească și clasa politică românească au o mare responsabilitate de a interpreta acest concept într-un mod nediscriminatoriu. Însăși Constituția prevede, de asemenea, egalitatea cetățenilor, astfel încât Constituția exclude această interpretare etnicistă, discriminatorie.
…după declarația interpretativă, vă aşteptaţi la dezvoltarea unui dialog cu experții și politicienii români?
Membrii Parlamentului își exprimă opiniile, dar, din păcate, toate discursurile de până acum, inclusiv discursul Forumului Civic al Românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș, confirmă faptul că sunt susținători ai acelei interpretări etniciste tacite, neenunțate deschis și neasumate deschis. În acest moment nu pot să-l numesc dialog, există o dispută aprinsă pe această temă pe rețelele de socializare în sensul că ce am îndrăznit să facem noi, că interpretăm Constituția. Şi alții sunt foarte supărați pe noi, dar când se ceartă cu noi, de fapt confirmă interpretarea etnicistă. Eu îmi doresc din tot sufletul să avem o discuţie despre acest subiect.
Interviul realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Vasárnap.hu