Sfântul Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română și cea Romano-Catolică în fiecare an, în data de 6 decembrie. Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, dar și al marinarilor, brutarilor, femeilor nemăritate și al celor acuzați pe nedrept.
Această zi este și sărbătoarea lui Moș Nicolae pe care copiii o așteaptă cu atâta nerăbdare.
Tradiția spune că în noaptea de 5 spre 6 decembrie copiii care au fost cuminți tot anul primesc cadouri, dulciuri și fructe în ghetuțe, în timp ce aceia care nu au fost cuminți primesc de la Moș Nicolae o nuielușă. Acesta este doar un avertisment simbolic din partea lui Moș Nicolae.
Sfântul Nicolae (Nicolaos) este cel mai venerat sfânt al Bisericilor Răsăritene, iar sărbătoarea sa este celebrată în Occident încă din secolul al X-lea. Conform tradiției, Nicolae s-a născut în secolul al III-lea în Patara, Asia Mică, într-o familie bogată de negustori. Se crede că a postit chiar și când era prunc. Și-a pierdut părinții când era mic și a fost crescut de o rudă, episcopul orașului. După convertirea sa, Nicolae și-a distribuit moștenirea pentru cauze caritabile, iar credincioșii l-au ales, printr-un semn ceresc, episcop de Myra (acum Demre, Turcia). A deținut funcția timp de cincizeci și doi de ani. În timpul persecuției creștinilor de către împărații Dioclețian și Galerius (303-311), a fost închis, iar în 325 a participat la Sinodul de la Niceea convocat de împăratul Constantin cel Mare. A câștigat respectul și dragostea oamenilor prin caritatea sa și a fost considerat sfânt în timpul vieții pentru faptele sale. Conform legendei, a murit pe 6 decembrie 343, iar mormântul său a devenit loc de pelerinaj.
Când oraşul Myra a fost cucerit de turcii selgiucizi musulmani în 1087, rămășițele sale pământeşti au fost aduse de marinarii din Bari, Italia, în orașul lor, unde a fost construită o bazilică în onoarea sa, iar moaștele sale au fost așezate pe altarul mare de Papa Urban al II-lea. (O parte din relicve au fost duse în Rusia în mai 2017, în conformitate cu un acord încheiat între Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Moscovei din anul precedent și au fost expuse publicului timp de câteva luni la Moscova și apoi la Sankt Petersburg – numai în capitala Rusiei, un milion de oameni au stat la rând pentru a le vedea.)
Cultul lui Nicolae a început la scurt timp după moartea sa, iar în secolul al VI-lea i-a fost construită o biserică la Constantinopol (acum Istanbul) de către împăratul bizantin Justinian I. Există nenumărate legende asociate cu numele sfântului. Printre miracolele sale se numără rugăciunile sale pentru calmarea unei furtuni cumplite și salvarea unui marinar care căzuse în apă, motiv pentru care este sfântul protector al călătorilor, negustorilor, pelerinilor, marinarilor și piloților. Când orașul său a fost lovit de foamete și un măcelar malefic a ucis trei copii mici pentru a le vinde carnea lor, Nicolae i-a demascat crima și chiar i-a înviat pe băieți, motiv pentru care este și sfântul protector al copiilor și elevilor.
Conform unei alte legende, în timpul foametei, el i-a convins pe căpitanii de nave care soseau în port pentru a completa rezervele imperiale de cereale ca ei să dea orașului câte o sută de măsuri de cereale de pe fiecare navă, deoarece această lipsă nu ar fi observată de inspectori. Marinarii s-au comformat și au fost uimiți să vadă că încărcătura nu a scăzut cu niciun bob.
Sărbătoarea Sfântului Nicolae este priveghiul Crăciunului, iar tradițiile sale s-au împletit cu sărbătoarea Crăciunului. Încă din Evul Mediu, a fost inclus printre cei paisprezece sfinți ajutători, iar cel mai mare respect i s-a arătat în Rusia antică. În Ungaria, venerația sa a fost întemeiată de relațiile bizantine, unele așezări au fost numite după numele său, printre care Kunszentmiklós, Szigetszentmiklós și Törökszentmiklós.
Cultul lui Moș Nicolae (Mikulas este forma cehă a numelui Miklós) s-a dezvoltat ca urmare a poveștilor legate de generozitatea și bunătatea sa. Obiceiul de a oferi cadouri de ziua lui Moș Nicolae este asociat cu figura sa, care merge într-o mantie lungă, îmblănită, roșie, are o barbă gri și cizme mari.
Obiceiul de a oferi cadouri s-a răspândit în Ungaria prin intermediul intelectualității urbane, probabil datorită influenței germano-austriece, și a ajuns în sate abia în secolul trecut, deși existau deghizări de Ziua Sfântului Nicolae în rândul țărănimii mai devreme. În calendarul popular maghiar, Ziua Sfântului Nicolae era o zi fertilă pentru nașterea purceilor și ziua pentru plata chiriei.
Legenda episcopului dăinuie în diferite versiuni pe buzele diferitelor popoare.
Sursa: MTI/libertatea.ro
Traducerea: Székely Dénes
Foto: Libertatea/Maszol