În 2025, consumul media al utilizatorilor urbani de internet din România a suferit o transformare semnificativă, potrivit sondajului intitulat Focus On: New Media Adoption. După ani de suprasaturare digitală, unii consumatori își îndreaptă atenția către așa-numitele instituții media tradiționale care oferă un conținut de încredere, filtrat, interpretat și contextualizat. Activitatea online devine mai puţin intensă, dar în același timp mai conștientă și mai selectivă. Cercetarea a mai arătat că consumatorii de media apreciază din nou știrile autentice, informațiile, analizele și materialele de fond, produse de jurnaliști. De asemenea, a scăzut influența influencerilor, în timp ce metaversul și inteligența artificială modelează din ce în ce mai mult comportamentul consumatorilor. Şeful agenției de marketing digital SEO 365 din Cluj-Napoca, Attila Király, a interpretat cele mai importante constatări ale sondajului la solicitarea cotidianului transilvănean „Szabadság”.
Sondajul reprezentativ realizat de echipa Data Intelligence a Agenției de Media Spark Foundry, arată că televiziunea, radioul și presa scrisă joacă din nou un rol central pe piața media din România. Printre cei intervievați, încrederea în știrile difuzate de televiziuni a crescut, în timp ce angajamentul necondiționat față de sursele de știri online a scăzut.
„Datele din 2025 indică clar că publicul își normalizează obiceiurile de utilizare a media: în timp ce atenția acordată pentru media tradițională este în creștere, activitatea digitală încetinește”, a declarat Mădălina Bâdea, șeful echipei de profesioniști care a realizat sondajul, Spark Foundry Data Insights.
Noul rol al mass-media tradiționale
Conform cercetării, televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare, în special în rândul celor peste 35 de ani, care consideră în primul rând televiziunea și radioul drept cele mai fiabile surse. Atenția acordată presei scrise este, de asemenea, în creștere, în special în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. În același timp, multitasking-ul pe platformele digitale, cum ar fi fenomenul „al doilea ecran”, unde vizionarea televizorului este însoțită de utilizarea unui dispozitiv secundar, a scăzut semnificativ.
Aceste schimbări indică faptul că publicul preferă din ce în ce mai mult fiabilitatea și consumul concentrat de informații în locul spațiului online bogat în stimuli, dar adesea confuz și opac.
În spațiul digital, activitatea online a utilizatorilor de internet din România a scăzut în mai multe domenii: participarea activă pe rețelele de socializare, în special TikTok și Instagram, s-a diminuat, în timp ce utilizarea Facebook în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban a rămas stabilă. Sondajul a constatat că citirea știrilor digitale, ascultarea muzicii online și alte activități pe internet prezintă, de asemenea, o tendință de scădere.
Deși publicul utilizează în continuare dispozitivele digitale pentru căutarea informațiilor și plăți digitale, dar acestea sunt din ce în ce mai mult utilizări funcționale decât recreative. Această prezență online selectivă și cu scop precis reflectă o utilizare mai „matură” a spațiului digital, unde calitatea și încrederea devin din ce în ce mai mult considerații definitorii.
Influența influencerilor a scăzut
Studiul evidențiază, de asemenea, că rețelele de socializare sunt folosite în principal pentru a se conecta cu prietenii și cunoștințele, în timp ce consumul de conținut, divertismentul sau motivațiile pentru cumpărături sunt în scădere sau stagnează. În același timp, relația cu influencerii a devenit mai pasivă: deși mai mult de jumătate dintre utilizatori urmăresc creatorii de conținut, numărul de interacțiuni active și influența acestora asupra deciziilor de cumpărare au scăzut.
Funcțiile comerțului social (de exemplu, etichetele produselor, opțiunile de cumpărare directă) rămân utile, dar rata achizițiilor efective este în scădere. Această tendință arată că publicul devine din ce în ce mai sofisticat în abordarea sa față de rețelele sociale: nu mai sunt doar consumatori pasivi, ci aleg în mod conștient și critic ce și cum le utilizează.
Metaversul și inteligența artificială
Peste jumătate dintre utilizatorii de internet sunt familiarizați cu conceptul de metavers și manifestă interes pentru experiențele virtuale, însă utilizarea reală este mai scăzută și este mai mult legată de magazine sau evenimente virtuale. Utilizarea inteligenței artificiale continuă să crească: 56% dintre utilizatori au declarat că utilizează instrumente IA, în principal pentru chat, analiza imaginilor și documentelor și generarea de conținut video.
În același timp, publicul este critic față de conținutul generat de inteligența artificială: mulți percep astfel de materiale ca fiind înșelătoare sau false, ceea ce indică și o maturitate digitală crescândă. Această dualitate — interes tehnologic și atitudine critică — caracterizează puternic utilizarea internetului în România în 2025.
Nicio schimbare radicală
Conform cercetării, consumul media din România nu se îndepărtează radical de mediul digital, ci mai degrabă îl reevaluează și îl echilibrează cu mass-media tradițională. Publicul caută din ce în ce mai mult autenticitate, informații concrete și surse fiabile, utilizând în același timp instrumentele online într-un mod critic și cu scop precis.
Această tranziție nu este pur și simplu un „pas înapoi în trecut”, ci un semn al dezvoltării conștientizării digitale și a maturității media – în care utilizatorii nu consumă neapărat mai puțin, ci aleg mai inteligent.
Attila Király: după suprasaturația digitală, publicul se orientează către surse mai controlabile
Potrivit expertului în SEO (optimizare pentru motoarele de căutare) și strategie digitală, șeful companiei SEO 365, cu sediul la Cluj-Napoca, atitudinea intervievaţilor față de televiziune și radio indică un fenomen complet realist: după ani de suprasaturație digitală, o parte a publicului caută din nou surse considerate mai „stabile” și verificabile.
Într-o eră a oboselii, polarizării și dezinformării cauzate de rețelele sociale, nu este surprinzător faptul că mass-media tradițională își recapătă relevanța, în special în rândul persoanelor de peste 35 de ani, a confirmat Attila Király . Cu toate acestea, concluzia, potrivit căreia toate acestea s-ar întâmpla în detrimentul mass-media online, necesită oarecare prudentă. Dacă ne uităm la datele internaționale recente, observăm că tranziția digitală este neîntreruptă la nivel global: rolul rețelelor sociale și al platformelor video ca surse de informare este în creștere, în timp ce televiziunea este în declin lent pe majoritatea piețelor mature.
Ceea ce indică studiul în România nu este o revenire generală la mass-media tradițională, ci mai degrabă o căutare a unui echilibru. Publicul nu abandonează spațiul online, acesta a devenit doar mai selectiv: pe subiecte mai sensibile, acesta apelează mai des la branduri media consacrate sau la formate editoriale mai controlate.
Király a subliniat deficiențele metodologice ale sondajului: documentul nu oferă detalii precise despre contextul cercetării: eșantionare, perioadă și definiția precisă a „consumului”.
„Fără aceste date, ar fi riscant să se tragă concluzii de anvergură pentru întreaga populație. Este mai probabil ca rezultatele să reflecte opiniile populației urbane și ale consumatorilor obișnuiți de media, decât o schimbare structurală în comportamentul societății românești în ansamblu”, a spus expertul.
În opinia lui Attila Király, învăţătura din perspectiva marketingului și comunicării nu este aceea că „lumea digitală a murit și televiziunea a revenit”. Ci mai degrabă, încrederea a devenit cea mai importantă monedă de schimb. Brandurile care își construiesc o prezență omnicanal vor câștiga: oferă conținut autentic online, dar sunt prezente și pe canale considerate mai solide (TV, radio, presă). În spațiul online, în viitor, calitatea editorială, transparența și capacitatea de a „filtra zgomotul” vor face diferența reală, a declarat strategul de marketing digital și inteligență artificială.
Sursa: szabadsag.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Szabadság