În ultimele două decenii, în urma aderării României la Uniunea Europeană (UE), pe lângă crizele economice și epidemiologice, s-a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor şi în contextul Europei Centrale și de Est. Drept urmare, indicatorii de venit ai țării s-au apropiat în timp de media UE, dar şi diferențele dintre țările din regiune s-au apropiat de-a lungul timpului, prezentând o tendință convergentă. În același timp, ca urmare a situației socio-economice, a practicilor politicilor publice și a politicii sociale, inegalitățile de venituri, precum și indicatorii sărăciei din România au fost cele mai mari la nivelul Uniunii Europene şi abia în ultimii ani observăm unele schimbări pozitive, o convergenţă, în acest sens, în media UE, a cărei durabilitate este amenințată de măsurile de austeritate care au intrat acum în vigoare. În ceea ce privește bunăstarea materială a tinerilor din România, educația joacă un rol primordial. Despre toate aceste aspecte, lectorul universitar și sociologul Valér Veres a susținut recent o prezentare.
Valér Veres, sociolog și lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai (BBTE), a susținut o conferinţă la Cluj-Napoca despre inegalitățile de venit și situația financiară din România și Europa Centrală și de Est. Din prezentarea sociologului am aflat, în primul rând, că în ultimele două decenii, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), s-a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor, pe lângă scăderea cauzată de crize. Indicatorii de venit ai țării s-au apropiat de media UE, neexistând diferențe semnificative între țările din regiunea Europei Centrale și de Est.
În ceea ce privește evoluția inegalităților, ca urmare a situației socio-economice, a practicilor de politici publice și a politicii sociale, România a avut cele mai mari inegalități de venit și rate ale sărăciei din UE, și abia în ultimii ani a înregistrat o schimbare pozitivă faţă de media UE. Însă, sustenabilitatea acestora este amenințată de măsurile de austeritate care au intrat acum în vigoare.
În pofida diferențelor inițiale, România a reuşit să recupereze decalajul faţă de țările din Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), datorită dezvoltării unei economii de piață și subvențiilor UE. Însă, sistemul economic neoliberal demontează treptat serviciile de asistență socială. Instituționalizarea acestor tendințe este mai degrabă asemănătoare cu cea a țărilor baltice. Dezvoltarea socio-economică a României în ultimii zece ani, ca model, se situează aproximativ între cea a unora dintre țările din Grupul de la Visegrad și a statelor baltice. Orașele mari ale României, precum Cluj-Napoca, joacă, de asemenea, rolul unui pol de dezvoltare, ceea ce duce și la rămânerea în urmă a așezărilor rurale. Acest fenomen era deja sesizabil în 2015. Diferențele regionale, cum ar fi diferențele salariale, devin din ce în ce mai mari. În ceea ce privește dezvoltarea inegalităților, pe parcursul aderării la UE, țările din Europa Centrală și de Est s-au integrat cu succes, dar într-un mod periferic. Cu toate acestea, creșterea rapidă a generat şi o creștere a inegalităților. În perioada 2002-2008, PIB-ul României a crescut de patru ori (în termeni actuali), iar între 2015 și 2020 s-a înregistrat o rată anuală de creștere semnificativă. Convergența veniturilor (fie în termeni de PIB pe cap de locuitor, fie în salarii sau venituri nete) se observă de mai mulți ani în ceea ce privește așa-numita „paritate a puterii de cumpărare”, iar în termeni actuali România are un mic dezavantaj față de țările din Grupul de la Visegrad, dar acesta scade treptat”, a explicat lectorul universitar Valér Veres.
În ceea ce privește creșterea anuală a salariului net înregistrată în țările Grupului de la Visegrad, în România în 2015 aceasta a fost de 8.534,6 euro, în timp ce în 2024 a fost de 17.421,07 euro. În Ungaria, salariul mediu anual net era încă din 2015 de 10.761,41 euro, acesta crescând la 17.312,85 euro în 2024.
„Slovacia «s-a înşelat în calcule» odată cu întroducerea monedei euro și nu poate menține nivelul. În schimb, în Polonia, salariul mediu a fost ridicat la un nivel mai mare, chiar și în comparație cu celelalte țări din Grupul de la Visegrad. Inegalitățile de venituri creează inegalitate de șanse și rămânere în urmă, ceea ce nu ar trebui ascunse. Comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, inegalitățile de șanse sunt cele mai mari în România, ceea ce s-a diminuat înr-o măsură foarte mică. Creșterea salariului minim în România a generat, într-adevăr, creșteri salariale, dar procentul cheltuielilor sociale nu a crescut proporțional. Acum, măsurile de austeritate îi afectează mai mult pe cei defavorizați”, a spus expertul.
Prezentarea a relevat că în prezent se poate demonstra o scădere spectaculoasă a inegalității în ceea ce privește veniturile în România. Se măsoară și rata deprivării materiale, care examinează ce procent din populație nu deține anumite bunuri. În acest sens, România stă pe locul cel mai slab, indiferent dacă ne uităm la indicatorii pentru 2015 sau 2024. În Europa, această rată fluctuează între 8–9 la sută, în timp ce în România este puțin peste 9%. În ceea ce privește salariile, capitala stă cel mai bine, dar regiunile din Transilvania se dezvoltă mai rapid decât, de exemplu, în Ungaria. Astfel, se poate spune că în ultimii zece-cincisprezece ani, regiunile din Transilvania s-au dezvoltat cel mai rapid în comparaţie cu regiunile din Bazinul Carpatic, dar nu au reușit să depășească sau să se apropie de capitale, inclusiv de București. Pentru a da exemple concrete: în ultimele trei luni ale anului 2025, salariul mediu lunar net în județul Cluj a fost de peste 6.000 de lei, în județele Brașov și Sibiu a fost de 5.500 de lei, în timp ce în județul Harghita nu a ajuns nici măcar la 4.000 de lei. În județele cu populație mai mare și în orașele mari, oamenii câștigă mult mai mult. Nu există date privind salariul mediu lunar net specific pentru orașul Cluj-Napoca, ca reşedinţă de judeţ, dar în Cluj-Napoca și zona metropolitană salariul mediu net poate fi estimat la aproximativ 7.000 de lei. Toate acestea înseamnă că am reușit să trecem de la o poziție mai modestă în 2014 la o poziție mai bună în 2024, chiar şi la nivelul Bazinului Carpatic.
Situația financiară a tinerilor maghiari din România a fost măsurată atât în 2001, cât și în 2020. Prin urmare, se poate spune că, în 2020, educația tinerilor influențează situația lor financiară mai mult decât ocupația părinților, așa cum s-a observat și în 2001. Valér Veres a mai spus că bunăstarea financiară și veniturile locuitorilor sunt acum mai dificil de măsurat în sondaje, deoarece oamenii sunt reticenți în a răspunde la întrebările privind salariile lor sau bunurile pe care le dețin.
„În 2001, salariile în România erau atât de mici încât nu conta dacă tânărul lucra sau nu, chiar și cu o diplomă. Conform datelor din 2020, datorită veniturilor individuale și PIB-ului puternic, s-a reuşit recuperarea decalajului faţă de țările din Grupul de la Visegrad. Însă, tinerii din familii cu mulți copii sau de origine romă nici măcar nu au posibilitatea de a se integra, darămite de a se remarca. România este cel mai inegal stat membru al UE și abia în ultimul an s-a înregistrat o scădere semnificativă a inegalității veniturilor. De exemplu, în 2024 și 2025, mai mulți indicatori de inegalitate s-au apropiat între România și Ungaria. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului României se «reflectă» într-o măsură mai mică în societatea românească și în bunăstarea populaţiei. De exemplu, economia românească a crescut extrem de mult între 2015 și 2020, dar acest lucru nu s-a reflectat nici în indicatorii educației. Mediile PISA obținute de elevii români rămân scăzute, abandonul școlar este ridicat, iar 30% dintre copii nu au mers nici măcar la grădiniță. Există o îmbunătățire, dar este modestă și lentă. În alte țări din Europa Centrală și de Est, acestea sunt mult mai spectaculoase. În același timp, şi cultura nemulţumirii este foarte puternică în România (ca și în Ungaria) și, în pofida îmbunătățirii, oamenii sunt mai predispuși la aceasta, în principal pentru că își compară nivelul de trai cu cel al celor mai dezvoltate țări europene, de exemplu din cauza faptului că mulți dintre ei au locuit acolo o perioadă mai lungă”, a concluzionat Valér Veres.
Sursa: szabadsag.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Maszol