Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) susţine că autonomia este o chestiune vitală pentru Ţinutul Secuiesc şi pentru comunitatea maghiară din România, iar pentru România nu reprezintă un pericol, ci o resursă care este în beneficiu tuturor cetăţenilor ţării, informează Agenţia de Presă MTI.
CNS a reacţionat la sfârşitul acestei săptămâni, printr-un comunicat, la proiectul de strategie privind apărarea ordinii şi siguranţei publice, elaborat de Ministerul de Intere, care include revendicarea autonomiei pe criterii etnice în capitolul privind sursele de pericol. CNS şi-a exprimat nemulţumirea sa faţă de acest proiect în care aspiraţiile de autonomie ale Ţinutului Secuiesc sunt definite drept “un fenomen penal care reprezintă un pericol permanent pentru bunăstarea şi securitatea cetăţenilor”. Comunicatul menţionează că de la înfiinţarea sa, CNS luptă exclusiv cu mijloace juridice şi democratice pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc şi doreşte ca această aspiraţie să fie promovată printr-o lege organică, acceptată şi de Parlamentul României. CNS a atras atenţia asupra documentului elaborat de Ministerul român de Interne, în care rasismul şi xenofobia sunt considerate drept o sursă de pericol numai dacă scopul acestora este obţinerea autonomiei unei regiuni. Potrivit CNS, la capitolul de măsuri al documentului nu sunt prevăzute măsurile împotriva autonomiei. “Ceea ce ori se referă la faptul că scopul întregului paragraf (privind autonomia) este doar crearea unei atmosfere de instigarea împotriva minorităţilor care solicită autonomia, că este un proiect de strategie redactat superficial din punct de vedere profesional, ori se referă la faptul că Guvernul nu îşi asumă ferm mijloacele nedemne pentru un stat de drept, dar pe care doreşte să le utilizeze”, constată preşedintele CNS, Balázs Izsák. De asemenea, potrivit CNS, faptul că un document guvernamental este preocupat de aspiraţiile de autonomie, “arată că Executivul de la Bucureşti recunoaşte existenţa acestora, şi este preocupat de aceste aspiraţii chiar dacă reacţiile şi răspunsurile la provocările sociale ne amintesc de dictatura Ceauşescu”. “Consiliul Naţional Secuiesc declarat de foarte multe ori că insistă pentru realizarea unui dialog pentru îmbunătăţirea relaţiilor româno-maghiare. De asemenea, CNS a afirmat de multe ori că este interesat de o soluţie care să asigure o viaţă mai bună şi o mai mare securitate atât pentru comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc, cât şi pentru întreaga comunitate care trăieşte pe teritoriul Ţinutului Secuiesc”, se mai subliniază în comunicatul CNS.
Traducerea: Péterffy Tünde